Pentru tinerii români care doresc să urmeze un MBA la o universitate de prestigiu există surse consistente de finanţare a studiilor chiar şi în vreme de criză.
După ce în ultimii cinci ani a ajutat zeci de mii de români să obţină informaţii despre universităţile din străinătate prin organizarea târgului de facultăţi RIUF, Alexandru Ghiţă a decis că a sosit şi pentru el vremea să meargă la una dintre cele mai bune şcoli de afaceri din lume. În luna ianuarie a acestui an, a început programul de MBA de la INSEAD. Dar cum îşi finanţează costurile, care se ridică la aproximativ 90.000 de euro? „Am obţinut o bursă de 15.000 de euro. Aproximativ 35.000 de euro provin din venituri curente şi economii, iar aproape 40.000 de euro din împrumuturi de la familie şi prieteni“, explică Alexandru Ghiţă, care adaugă că în sistemul bancar autohton nu există posibilitatea de a lua credite avantajoase special destinate pentru a studia în străinătate.
„În România, nu există decât varianta de credite pentru nevoi personale, cu sau fără garanţie ipotecară, însă sumele sunt limitate, iar dobânda exorbitantă. Băncile mi-au oferit credite în euro cu o dobândă cuprinsă între 15% şi 20%“, spune Alexandru Ghiţă.
Alexandra Mnohoghitnei a început programul de MBA al universităţii Oxford în octombrie 2008, în plină criză financiară internaţională, dar a obţinut două burse care acoperă aproximativ 75% din costuri. O bursă este acordată de Fundaţia Dinu Patriciu, prin programul Orizonturi Deschise, iar cealaltă de către o fundaţie din Anglia. „Bursa Fundaţiei Vodafone UK am obţinut-o prin Universitatea Oxford şi se adresează studenţilor la MBA care sunt interesaţi de domeniul tehnologic. Concurenţa pentru această bursă a fost mare, dar experienţa mea în IT a fost probabil decisivă“, explică Alexandra Mnohoghitnei.
Burse, sponsorizări, şi chiar credite dedicate
Răzvan Dumitru a început toamna trecută programul de MBA al şcolii de afaceri Tuck din SUA şi nu a întâmpinat dificultăţi în găsirea surselor de finanţare. „Eu îmi finanţez programul din două surse: bursă parţială oferită de Tuck, bursă care se acordă pe bază de aplicaţie, în funcţie de o combinaţie între merite şi nevoi, plus un împrumut, aranjat tot de Tuck, special pentru studenţii străini“, spune Răzvan Dumitru. „Împrumutul se acordă automat, fără garanţii sau girant, şi poartă o dobândă variabilă, modificabilă la un interval de trei luni. Ultima dată când am verificat dobânda era de 10% pe an“, adaugă el. Oficialii universităţii Stanford declară că pentru anul academic 2009-2010 se aşteaptă la o schimbare semnificativă a condiţiilor de creditare oferite de bănci, ca efect al crizei globale, şi că, în acest moment, nu se cunosc noile condiţii care vor fi impuse studenţilor ce vor începe studiile în această toamnă. Totuşi, universitatea nu va micşora numărul studenţilor admişi şi îi va susţine pe cei merituoşi prin acordarea de burse. „Am făcut tot ce am putut pentru a menţine cel mai înalt nivel posibil de susţinere financiară a studenţilor noştri, iar acest nivel va rămâne neschimbat în anul academic 2009-2010“, declară, pentru revista Capital, Jack Edwards, directorul departamentului de asistenţă financiară al şcolii de afaceri de la universitatea Stanford.
Oficialii şcolilor străine îi îndeamnă pe români să caute surse de finanţare şi în ţară, iar acestea au început să fie consistente. Pe lângă bursele oferite de fundaţiile Fulbright, Soros şi Ion Raţiu, începând de anul trecut, tinerii au acces şi la burse acordate de Fundaţia Dinu Patriciu, care acordă 100 de burse pe an, în valoare de 15.000 de dolari fiecare.
«Eu am obţinut două burse: una de la Oxford – bursa pentru Tehnologie a Fundaţiei Vodafone UK – şi cealaltă de la Fundaţia Dinu Patriciu.»
Alexandra Mnohoghitnei, studentă MBA, Universitatea Oxford
