Cum a vrut Ceauşescu să distrugă România? Voia să radă toate satele pentru teren arabil

Cum a vrut Ceauşescu să distrugă România? Voia să radă toate satele pentru teren arabil
Publicat de Gabriel Zamfirescu la 29 mai 2021, 14:05

Ies la iveală noi dezvăluiri crunte despre dictatorul Nicolae Ceauşescu. Acesta voia să distrugă România printr-un plan bine pus la punct. Avea în vedere raderea de pe faţa pământului a tuturor satelor pentru a folosi pământul ca teren arabil.

România s-a aflat într-un mare pericol. Dacă regimul comunist mai dura în România, mii de sate ar fi fost rase de pe faţa pământului, oamenii strămutaţi la oraşe, iar vatra tradiţională a ţăranului român ar fi dispărut aproape cu totul. Era, practic, a doua colectivizare, conform adevarul.ro.

Ceauşescu voia să radă de pe faţa pământului satele

Nicolae Ceauşescu avea în plan ca până în anul 2000, întreaga naţiune să locuiască la oraşe, aproximativ 7-8.000 de sate urmând a fi şterse de pe faţa pământului.

Demolarea ar fi inclus şi bisericile vechi, dar şi cimitirele satelor. Terenul astfel câştigat ar fi fost redat agriculturii, obiectivele măreţe fiind eliberarea a 300.000 hectare teren arabil, dar şi lichidarea treptată a deosebirilor esenţiale dintre oraş şi sat.

Ceea ce regimul nu luase în calcul era faptul că terenurile rezultate în urma demolării vetrelor de sat, ar fi avut nevoie de zeci de ani pentru a putea da cât de cât un randament.

Din „Principiile de bază adoptate la Plenara CC al PCR din 1967 cu privire la sistematizarea localităţilor rurale“ aflăm că în acea perioadă, în mediul rural trăiau 11,8 milioane de locuitori, ceea ce reprezenta 61,8% din totalul populaţiei ţării.

Din cele 4.259 de comune existente sunt unităţi administrative mici, în medie, pe ţară, sub 3.000 de locuitori fiecare. Populaţia rurală era dispersată în 14.203 sate şi existau 989 de sate cu mai puţin de 100 de locuitori.

Regiunea-pilot a fost Bucureştiul

Sistematizarea teritoriului Ilfov a intrat devreme în atenţia arhitecţilor însărcinaţi cu elaborarea propunerilor de locuinţe rurale noi. Aceste localităţi aveau un statut aparte ca urmare a faptului că erau aproape de Bucureşti.

Erau menite să devină puternice oraşe agroindustriale şi să asigure condiţii de muncă şi de viaţă similare cu cele de la oraş. Aşadar adevărate exemple ce urmau a servi drept model pentru celelalte comune. În Ilfov şi Giurgiu au fost cele mai multe sate sistematizate (Otopeni, Buda, Vlădiceasa, Dimieni, Ordoreanu, Ciofliceni).

Maramureşul, nordul şi centrul Transilvaniei păreau rămase în urma planului. În judeţul Satu Mare, comuna Odoreu pierdea trei dintre satele sale–Vânătoreşti, Eteni, Cucu. Cele trei sate au fost deja reconstruite după 1990, mai spune sursa citată.

Informații articol
Despre autor
Gabriel Zamfirescu

Numele meu este Zamfirescu Ionuţ Gabriel. Am o experienţă de aproape 20 de ani în presa scrisă, dar şi în televiziune. Aventura din lumea presei a început ca o pasiune nebună pentru sport, în general şi pentru fotbal, în special. Când încă eram pe băncile facultăţii am intrat prima oară în redacţia ziarului ProSport şi nu am mai plecat de acolo decât după ani buni. Abia în 2007 am decis să spun adio presei scrise şi să încerc să desluşesc tainele televiziunii. Tot de sport, bineînţeles. După aproape un an la Telesport, am început o nouă aventură de lungă durată la GSPTV. După şase ani grei, aventura din presa sportivă s-a oprit brusc. Am explorat pentru aproape un an şi jumătate mondenul, la Antena Stars, apoi am avut o scurtă aventură în online, la ştiripesurse.ro. După un an de zile în televiziune, la Digi24, am început aventura la capital.ro, unde sunt şi astăzi. După cum bine v-aţi dat seama, sportul, dar în special fotbalul sunt marile mele pasiuni. De pe această listă nu poate lipsi nici eterna politică, cu controversele acesteia.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.