Alături de acesta au mai fost trimise în judecată alte două persoane, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, falsificare de monedă, complicitate la falsificarea de monedă, punerea în circulaţie de valori falsificate, deţinerea de instrumente în vederea falsificării şi înşelăciune, potrivit unui comunicat de presă.

Liderul acestei grupări a creat „super – leul”, respectiv bancnote false de 100 de lei, aproape imposibil de identificat. El a reuşit să producă cele mai bune falsuri din istoria României şi să devină cel mai mare falsificator de bancnote din plastic din lume.

Procurorii susţin că, în perioada 2014 – 24.06.2020, cei trei inculpaţi au constituit un grup infracţional organizat care a acţionat în scopul falsificării de bancnote din cupiură de 100 lei şi inducerea in eroare a persoanelor vătămate prin punere în circulaţie a acestora.

Peste 23 de mii de bancnote false

Astfel, liderul grupării, cu sprijinul celorlalţi membri, a falsificat un număr de 23.042 bancnote din cupiură de 100 lei, dintre care a pus în circulaţie un număr de 22.716, producând un prejudiciu total în valoare de 2.271.600 lei.

La nivelul DIICOT – Structura Centrală au fost desfăşurate activităţi de monitorizare a fenomenului de plasare a acestui tip de contrafacere, iar ca urmare a calităţii superioare a reproducerii, fiind realizate pe suport de polimer şi având imitate toate elementele de siguranţă destinate publicului (inclusiv microperforaţiile, banda iridescentă, imagine latentă, fereastră transparentă, cerneala care îşi schimbă culoarea, imprimare vizibilă în lumină ultravioletă), fals aproape imposibil de identificat de către persoanele care intrau în posesia acestora, acesta a fost codificat sub denumirea de „SUPER LEU”.

Procurorii spun că evoluţia acestui tip de fals la nivelul anului 2014 a fost una spectaculoasă, fiind pentru prima dată în istoria falsului de monedă din România când nu se deţineau niciun fel de date sau informaţii cu privire la provenienţa acesteia, ca urmare a faptului că aceasta era identificată în circuitul financiar cu precădere în centrele de procesare de numerar, ceea ce îndepărta practic momentul punerii în circulaţie de momentul identificării bancnotei.

Nu s-a putut oferi suport informațional

În toate situaţiile în care erau identificaţi martori (casieri ai unităţilor comerciale sau alte altor instituţii financiare – bănci comerciale), niciunul dintre aceştia nu a putut oferi suport informaţional, deoarece la momentul încasării nu şi-a putut da seama că bancnota este un fals.

Cu toate acestea, în urma coroborării datelor din cele aproximativ 800 de cauze penale înregistrate la nivel naţional ce aveau ca obiect bancnote din cupiură de 100 lei, din tipul de fals cunoscut sub denumirea generică „SUPER LEU”, procurorii DIICOT – Structura Centrală împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Oficiului Naţional Central pentru Combaterea Falsului de Monedă au reuşit identificarea autorilor şi probarea activităţii infracţionale.

În cauză au fost instituite măsuri asigurătorii. Dosarul a fost înaintat spre competentă soluţionare Tribunalului Bucureşti.