Costul piperat al preţului mic

Economia mondială pare astăzi cuprinsă, mai mult ca oricând, de frenezia low-cost. Multinaţionalele caută noi destinaţii pentru outsourcing, într-un moment în care analiştii se întreabă cât timp se vor menţine la nivele scăzute costurile oferite de pieţe precum China şi India. Greii industriei aeriene se văd nevoiţi să recurgă la soluţia alianţelor, pentru a rezista tot mai aprigei concurenţe exercitate de operatorii low-cost, al căror număr a explodat, practic, peste

Economia mondială pare astăzi cuprinsă, mai mult ca oricând, de frenezia low-cost. Multinaţionalele caută noi destinaţii pentru outsourcing, într-un moment în care analiştii se întreabă cât timp se vor menţine la nivele scăzute costurile oferite de pieţe precum China şi India. Greii industriei aeriene se văd nevoiţi să recurgă la soluţia alianţelor, pentru a rezista tot mai aprigei concurenţe exercitate de operatorii low-cost, al căror număr a explodat, practic, peste noapte. Producătorii auto sunt fascinaţi de ideea fabricării automobilului cu preţul în jurul a 3.000 de dolari. E doar o chestiune de timp până când Loganul fabricat la Piteşti va fi concurat de maşini neverosimil de ieftine, venite din paradisurile costurilor mici. Industria IT, pionierul relocării producţiei la nivel global, se pregăteşte, la rându-i, să asiste la o mişcare pe care unii comentatori nu se feresc să o catalogheze drept istorică: lansarea laptopului de 200 de dolari. Se estimează că milioane de familii nevoiaşe din lumea întreagă vor putea să-şi cumpere un astfel de echipament, ceea ce va dărâma una dintre cele mai importante bariere din calea comunicării globale.

Nici industria luxului nu scapă din calea acestui val. După ani de ezitări, marile case de modă îşi ajustează treptat preţurile pentru a profita de galopanta cerere venită din imensele pieţe asiatice, acolo unde au ajuns să producă (aproape) totul, de la etichetă, până la ultimul nasture. Şi totuşi, cât va dura această cursă şi care vor fi consecinţele ei? De pildă, ce soluţie va găsi omenirea peste 10-20 de ani pentru a scăpa de milioanele de rable low cost care vor polua atmosfera mai abitir decât sute de centrale pe cărbune? Îşi mai permit guvernele, presate de opinia publică, să găsească rapid soluţii eficiente la problema majoră a poluării planetare, să cedeze în faţa producătorilor care vor să inunde lumea cu mărfuri ieftine, deloc biodegradabile? Şi, mai ales, cât de mult va contribui războiul low cost la adâncirea deja vizibilei crize de resurse naturale? Sunt chestiuni care acum contează prea puţin. Măria sa „Consumatorul“ este pe primul plan. Pe termen lung, însă, preţul mic s-ar putea să aibă un cost piperat. Unul care poate decide viitorul tuturor.