Companiile locale din domeniul construcţiilor îşi îndreaptă atenţia mai mult peste graniţele ţării, după ce anul acesta au simţit o secetă aprigă în ceea ce priveşte contractele noi. Chiar dacă nici în alte ţări situaţia nu este cu mult mai strălucită, constructorii se bucură că măcar sunt licitaţii la care pot participa.

Hidroconstrucţia, una dintre cele mai mari firme de construcţii din România, cu afaceri de 264 mil. euro în 2009 a fost printre puţinele companii care s-au bucurat de o creştere a afacerilor anul trecut. Creşterea s-a bazat pe contractele finanţate din fonduri europene, încheiate în ultimii ani, dar care s-au finalizat în acest an. Deoarece nu mai reuşeşte să intre în lucrări noi, pentru a înlocui contractele expirate, Hidroconstrucţia a început să tatoneze terenul ţărilor vecine.

„Am început să tatonăm ţările din regiune: Bulgaria, Serbia, Macedonia. Am participat la o serie de licitaţii pe zona de infrastructură, alimentări cu apă şi canalizare, iar acum aşteptăm rezultatele. Dacă nu ne descurcăm cu finanţarea aici, mergem afară. Acolo apar cel puţin licitaţii, la noi nici măcar atât“, a declarat pentru Capital Romeo Bogdanovici, director în cadrul Hidroconstrucţia.

Compania are probleme şi în recuperarea creanţelor. Media de întârziere la plata contractelor este de nou luni. O parte din contractele finanţate din fonduri europene, la care lucrează Hidroconstrucţia, sunt ameninţate cu stoparea finanţării, în condiţiile în care statul român nu şi-a achitat cota de participaţie.

„Sunt contracte pentru care nu am primit TVA şi contracte care riscă să fie oprite din cauză că au fost blocate cotele de participaţie ale părţii române. Noi i-am anunţat că vom încetini ritmul de execuţie din lipsa finanţării“, a explicat Bogdanovici.

Pieţele vestice nu şi-au revenit

Un alt exemplu de companie care îşi trage seva din lucrările pe care le realizează în străinătate este Imsat Bucureşti. Compania îşi bazează o parte însemnată din cifra de afaceri pe lucrări la fabrici de ciment din afara ţării.

„Lăudata revenire a pieţelor vestice nu se simte. Nu mai investeşte nimeni şi în afară de lucrările pe care le avem în Azerbaijan, restul sunt mărunţiş. Sper să fac anul acesta 60 de mil. euro, ceea ce înseamnă o reducere de 30% faţă de 2008, însă nu întrevăd nicio schimbare pe final de an“, a subliniat Ştefan Varfalvi, preşedintele Imsat.

Compania a încheiat anul 2009 cu o cifră de afaceri de 78,2 mil. euro, în scădere cu 40% faţă de anul precedent. Anul trecut Imsat a disponibilizat 167 de angajaţi şi a rămas cu 1.495 de persoane.