Consiliul Europei, îngrijorat cu privire la drepturile omului în contextul epidemiei de coronavirus. Cum au fost afectați cetățenii
Pandemia de coronavirus a generat probleme majore la nivel mondial, iar restricțiile impuse pentru a limita răspândirea coronavirusului au stârnit un val de nemulțumiri în rândul cetățenilor europeni.
În acest context, Uniunea Europeană a luat atitudine. Astfel, potrivit Afp, la reuniunea anuală, ţinută miercuri la Atena, prin videoconferinţă, cele 47 de state membre ale Consiliului Europei au discutat despre garantarea drepturilor omului în contextul restricţiilor impuse pentru combaterea coronavirusului, informează agerpres.
Premierul grec Kyriakos Mitsotakis, a cărui ţară deţine din martie preşedinţia semestrială a Consiliului, a subliniat importanţa eforturilor împotriva epidemiei ‘fără a compromite totuşi drepturile omului’.
Având în vedere contextul actual şi restricţiile adoptate în Europa pentru limitarea celui de-al doilea val al pandemiei, Grecia a pus pe primul plan al mandatului său protecţia sănătăţii publice şi reacţiile posibile cu respectarea drepturilor omului, a democraţiei şi a statului de drept.
Proteste pe bandă rulantă în Europa
Totodată, în foarte multe ţări europene, în special în Germania, Spania şi Italia, au avut loc în ultimele luni proteste împotriva restricţiilor. Chiar Mitsotakis a anunţat săptămâna trecută măsuri de izolare în Grecia, inclusiv închiderea restaurantelor, cafenelelor, barurilor şi sălilor de sport timp de o lună. Miercuri, el a insistat însă că deciziile trebuie ‘revizuite permanent ţinând cont de circumstanţe’, iar decidenţii trebuie să dea dovadă de ‘flexibilitate’ şi de ‘rapiditate în lupta împotriva epidemiei’, asigurând totodată ‘un sistem sanitar egalitar, accesibil tuturor’.
De asemenea, într-o declaraţie comună, statele membre ale Consiliului Europei au reafirmat ‘necesitatea de a garanta dreptul la sănătate pentru toţi şi alte drepturi sociale şi economice, cum ar fi dreptul la protecţie socială, la educaţie şi la condiţii de muncă sigure şi sănătoase, bazate în special pe incluziune, pe nediscriminare şi pe egalitatea între sexe’.
În același timp, miniştrii de externe participanţi la videoconferinţă şi-au exprimat încă o dată angajamentul faţă de unitatea Europei şi pentru mai multă solidaritate între naţiuni acum, când Consiliul Europei aniversează 70 de ani de la adoptarea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului în contextul unei crize sanitare fără precedent, arată declaraţia preşedinţiei şi a comitetului de miniştri, susţinută de 43 de ţări membre.
Pe ordinea de zi mai figurau implicarea în rezolvarea conflictelor şi crizelor în Europa, garantarea eficienţei pe termen lung a Convenţiei, politica faţă de regiunile vecine şi raportul anual al secretarul general al Consiliului, Marija Pejcinovic-Buric.
Mandatul Greciei la preşedinţia Comitetului de Miniştri al Consiliului se încheie în 18 noiembrie, când conducerea va fi preluată de Germania. Următoarea reuniune ministerială este programată în 21 mai anul viitor.
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





