Satul Rovina, o așezare cu aproximativ 400 de locuitori, se află la o distanță de 20 de kilometri de controversatul proiect minier de la Roșia Montană. Zona este recunoscută pentru zăcămintele uriașe de metale prețioase, în special aur și cupru.

Cât ar putea câștiga statul român?

Localitatea se află în comuna Brănișca, județul Hunedoara, iar principalele preocupări ale localnicilor sunt legate în prezent de creșterea animalelor și agricultură. Deși zona are un potențial turistic imens, investițiile în acest domeniu nu se ridică la nivelul așteptat.

Localnicii din Rovina au lucrat în trecut în minele de aur, argint, cupru și metale complexe din Munții Metaliferi, dar exploatările miniere au intrat în declin profund în anii 2000, ceea ce a dus la închiderea lor definitivă. Cu toate acestea, localnicii susțin că în adâncuri mai există bogate filoane de aur, păstrate ca rezerve strategice.

Compania canadiană Euro Sun deține din noiembrie 2018 un permis și o licență de exploatare minieră în zona Rovina pe o suprafață de peste 27 de kilometri pătrați. Studiul de fezabilitate făcut anul trecut arată că s-ar putea extrage anual peste 2,3 tone de aur și aproximativ 9.000 de tone de cupru pe o perioadă de exploatare de 17,2 ani.

Rezervele care pot fi extrase de la Rovina, în următorii 20 de ani, sunt estimate la cinci miliarde de dolari, statul urmând să colecteze redevenţe de peste 300 de milioane de dolari de la producător, adică 6% pentru aurul produs și 5% pentru cupru.

Numeroase controverse de mediu legate de proiect

Zăcământul de la Rovina este al doilea ca mărime din România după cel de la Roșia Montană, a explicat Ștefan Marincea, fostul șef al Institutului Geologic Român. Proiectul a stârnit însă dezbateri și controverse din cauza impactului asupra mediului și a comunităților locale.

Astfel, proiectul a fost contestat de organizațiile de mediu, care au și obținut suspendarea în instanță a avizului de mediu necesar pentru elaborarea Planului Urbanistic Zonal al viitoarei zone industriale de pe Valea Rovinei.

„La Rovina se găsește un minereu aur-cupru de tip porphyry copper, adică mai ușor de exploatat prin metoda flotației – o tehnologie care nu presupune cianurare.

Proiectul va decapita totuși trei munți în Hunedoara și va genera un iaz de decantare. La Roșia Montană, în schimb, există minereu de aur-argint, metale mai greu de separat”, susținea specialistul, potrivit Adevărul.