Șpagă care nu apare în bilanțuri, comisionul de relație umflă prețul caselor din România
În timp ce subiectele fierbinți ale zilei se învârt în jurul cheltuielilor publice, bugetelor și reformelor cerute de Bruxelles, o altă realitate rămâne cvasi-invizibilă pentru opinia publică, dar omniprezentă în viețile celor implicați direct: șpaga din sectorul privat al construcțiilor. O practică atât de răspândită, încât a ajuns să fie acceptată ca rutină, în ciuda faptului că nu figurează în nicio statistică oficială și nu este vizată de nicio reglementare.
Este vorba despre „comisionul de bun simț”, acel procent care, pornind de la 3%, poate ajunge la 20-30% din valoarea unei comenzi. Se oferă pentru o recomandare, pentru intermedierea unui contract sau, pur și simplu, pentru că „se poate”. Practica a devenit atât de uzuală, încât aproape că nu mai miră pe nimeni. Fiecare verigă din lanț – de la vânzători de materiale și manageri de achiziții, la meșteri sau consultanți de proiect – are propria strategie de „motivație suplimentară”, totul sub umbrela unui sistem paralel, bine uns.
Costul real al unei mite? Îl plătește beneficiarul final
Cel care suportă, în cele din urmă, toate aceste costuri „invizibile” nu este compania, nici intermediarul, ci omul care visează la o casă, un birou, un mic atelier.
„Am avut recent o întâlnire cu un responsabil de achiziții de la un dezvoltator imobiliar. După două discuții, mi-a spus deschis: putem începe colaborarea, dar vreau 3% din fiecare comandă, cash. Fără ocolișuri, fără rușine. Și nu e un caz izolat”, povestește Cosmin Raileanu, fondatorul platformei Vindem-Ieftin.ro – Depozit Virtual.
Într-o piață în care prețul materialelor crește constant, iar manopera devine tot mai greu de găsit și de plătit, fiecare procent adăugat „pe sub masă” contează. Iar, în acest joc al adaosurilor neoficiale, costul final al unei construcții poate sări, peste noapte, cu zeci de procente – pe care niciun beneficiar nu le vede detaliate pe deviz.
Motivația financiară a unor intermediari, combinată cu lipsa unui control real și cu obișnuința de a „unge rotițele”, alimentează acest fenomen. Chiar și marile lanțuri de bricolaj sau depozitele de materiale de construcții preferă să stimuleze „specialiștii” care aduc clienți, mascând totul sub programe de fidelizare sau „bonusuri”. La rândul lor, meșterii – fie că sunt zidari, instalatori sau designeri de interior – jonglează cu recomandările, transformându-se, uneori, în veritabili influenceri de cartier, doar pentru a obține un comision la fiecare vânzare.
O piață sub presiune, cu reguli paralele
România are o piață a construcțiilor aflată deja sub presiune, în care fiecare leu contează. Pentru mulți dezvoltatori și beneficiari privați, imposibilitatea de a ține bugetele sub control se traduce în proiecte amânate sau, mai grav, în clienți care renunță la visul lor.
„Toată lumea vorbește despre corectitudine și reformă la stat. Dar în privat, acolo unde nu există reglementări clare, șpaga e văzută ca ceva normal. Noi am decis să nu facem parte din acest sistem. Știm că uneori pierdem contracte din cauza asta. Dar știm și că suntem pe drumul corect”, subliniază Raileanu.
Modelul digital care schimbă regulile
În acest peisaj dominat de obișnuință și interese personale, Vindem-Ieftin.ro propune un model radical diferit: business-ul complet digitalizat, transparent, fără depozite fizice, fără intermediere de „relație” și, mai ales, fără costuri ascunse. Depozitul Virtual funcționează ca un „market network”, oferind beneficiarului acces direct la peste 300 de fabrici și importatori, consultanță gratuită și prețuri clare, fără comisioane neoficiale.
„Este un model disruptiv pentru piața construcțiilor, așa cum Uber a schimbat transporturile sau Revolut a redefinit banking-ul. Controlul revine clientului, care poate să compare, să decidă, să aleagă ce i se potrivește. Nu există costuri invizibile, nu există negociatori de comisioane”, explică fondatorul platformei.
Schimbarea începe cu refuzul șpăgii
Vindem-Ieftin.ro, primul market network de materiale de construcții din România, activ din 2014, cu peste 100.000 de clienți și 48 de francize digitale active sub brandul Depozit Virtual, rămâne un caz aparte pe o piață unde „regulile nescrise” fac încă legea.
Cât va dura până când această practică va fi abandonată la scară largă? Probabil cât timp vor exista oameni dispuși să o accepte sau să o ignore. Schimbarea nu începe cu o ordonanță, ci cu fiecare refuz de a plăti sau de a cere șpagă. Iar în construcții, fiecare procent contează – mai ales când în joc e speranța unei familii la o fundație solidă pentru viitor.
