CNADNR aduce aceste precizări în contextul în care Grupul de iniţiativă pentru restructurarea şi reprofesionalizarea CNADNR, alături de Sindicatul Naţional Profesional al Drumarilor din România, a organizat luni o conferinţă de presă cu scopul de a demasca neregulile din activitatea companiei de drumuri. 

"Având în vedere că CNADNR SA este într-un plin proces de reorganizare la nivelul managementului, care cuprinde o serie de măsuri organizatorice şi structurale, considerăm că este împotriva regulilor de bună funcţionare a oricărei companii publice sau private desfăşurarea unui atac mincinos menit să decredibilizeze compania. Această campanie mincinoasă afectează poziţia companiei în principal în toate raporturile juridice cu partenerii contractuali externi şi interni", se arată în comunicatul CNADNR. 

Potrivit reprezentanţilor CNADNR, este de neconceput ca această campanie să fie dusă chiar de angajaţi ai companiei. 

"Astfel, ne întrebăm dacă nu cumva, pe lângă aşa-numitele măsuri de reformare, se urmăreşte de fapt doar satisfacerea unor interese personale sau de grup?", se mai arată în comunicat. 

CNADNR susţine că a fost supusă de-a lungul anilor unor numeroase verificări şi controale din partea Guvernului, Ministerului Transporturilor, Curţii de Conturi, ANAF şi DNA. 

"În acest sens, considerăm că această acţiune bazată în mare parte pe minciună şi dezinformare se constituie într-o acţiune doar de imagine şi vendetă. Rezolvarea problemelor ţine de adoptarea unor planuri de măsuri concrete, realiste, general acceptate. Lipsa de răspundere asumată a faptelor, falsele principii şi norme, de fapt doar invocarea acestora, se transformă în final în minciuni şi se întorc împotriva companiei şi chiar şi acelora care încalcă cu bună ştiinţă normele şi regulamentele", mai precizează CNADNR. 

Reprezentanţii companiei de drumuri susţin că nu îngrădesc nimănui dreptul de exprimare, însă angajaţii companiei trebuie să respecte regulile interne, nu să defăimeze CNADNR. 

"Acceptarea regulilor şi regulamentelor de organizare şi funcţionare ale companiei, odată cu angajarea, nu presupune încălcarea libertăţii de exprimare. Însă, nici nu putem accepta ca libertatea noastră de exprimare şi acţiune să dăuneze, fără temei, sub diverse forme, companiei, angajaţilor săi şi chiar opiniei publice", au mai spun reprezentanţii CNADNR. 

Luni, Alin Goga, consilier juridic în cadrul companiei şi reprezentant al Grupului de iniţiativă pentru restructurarea şi reprofesionalizarea CNADNR, a declarat că toate autostrăzile din România sunt pline de gropi şi au aceleaşi probleme pe care le-a avut şi tronsonul Sibiu-Orăştie, care a fost demolat. 

"Toate autostrăzile sunt şvaiţer, sunt ca Sibiu-Orăştie. Ne-am săturat să spunem tuturor miniştrilor şi prim-miniştrilor de aceste probleme", a spus Goga. 

El susţine că acum nu mai pot fi executate nici măcar garanţiile. 

"Există un raport al Direcţiei de calitate care arată că toate autostrăzile au mari probleme, au defecte majore de construcţie. Deşi le-am plătit, ele au avut probleme la recepţie şi nu au recepţie finală. Azi nu mai putem executa nici garanţiile. Constructorii ne lasă acum ca pe proşti, pentru că Narcis Neaga (fost director general al CNADNR – n. r.) şi alţi directori generali nu şi-au făcut treaba, iar Homor (Cătălin Homor, actualul director al companiei – n. r.) nu face decât să-i acopere", a precizat Goga. 

Ideea a fost susţinută şi de Mihai Băşulescu, fost şef al CNADNR: "Astăzi, niciun proiect de infrastructură nu putem să spunem că nu are probleme. În ceea ce priveşte Sibiu-Orăştie, nu avem nici azi din punct de vedere juridic lămurit contractul cu constructorul". 

În ceea ce priveşte autostrada A3 Bucureşti-Ploieşti, lucrările nu au fost finalizate nici până în prezent, deşi şoferii circulă de câţiva ani pe acest tronson, a mai spus Băşulescu. 

"Pe A3, de la kilometrul 6 centură, până la Ploieşti, nici în ziua de azi lucrările nu au fost finalizate. Nici măcar nu există centru de întreţinere, deşi acest lucru era prevăzut în proiect. Această autostradă este cea mai mare ilegalitate care s-a întâmplat în România în ultimii 12 ani", a menţionat Băşulescu. 

El a mai spus că probleme mari sunt şi la centura oraşului Cernavodă. 
"Ocolitoarea Cernavodă nici astăzi nu e gata, deşi e pusă în funcţiune din 2012. Pasajele sunt cu probleme, există grinzi surpate care trebuie reparate", a afirmat acesta. 

La rândul său, Florin Dascălu, director de întreţinere în cadrul companiei, a susţinut că demolarea sectorului Sibiu-Orăştie a fost o greşeală, întrucât acel tronson ar fi putut fi consolidat şi fără demolare. 

"Este o greşeală să demolezi 200 de metri de autostradă ca să vezi ce e în corpul autostrăzii. Nimeni nu face aşa ceva. Puteau fi făcute sondări pentru asta. Acel tronson putea foarte bine să fie consolidat, pentru că există soluţii tehnice pentru asta", a susţinut Dascălu. 

Potrivit acestuia, există probleme şi pe podurile de pe autostrăzi şi drumuri naţionale, pentru că, până acum, atenţia companiei s-a concentrat mai mult pe drumuri. 

Alin Goga a acuzat şi lipsa unei strategii coerente la nivelul CNADNR. 
"Spre exemplu, decât să facem noi drumuri expres în patru ani, mai bine luăm drumuri care sunt deja, cum sunt DN1 B sau DN2, care au o bandă şi jumătate şi le facem expres în doi ani", susţine el. 

Totodată, Florin Dascălu a subliniat şi lipsa de specialişti din cadrul CNADNR. 

"Dintre cei 6.000 de angajaţi ai companiei, doar 169 de oameni sunt ingineri de drumuri, adică 3%. Marile centre universitare scot ingineri de drumuri, iar statul nu îi foloseşte. Dintre cei 49 de şefi de secţie, doar 29 sunt ingineri de drumuri, restul sunt absolvenţi de relaţii publice, jurişti, economişti. Sistematic, compania a fost condusă de neprofesionişti. Compania trebuie condusă de un inginer drumar, eu nu cred că în ţara asta nu se găseşte un inginer drumar", a mai spus Dascălu.

Citește și:
Consilier CNADNR: „Toate autostrăzile sunt şvaiţer”

Sursa> Agerpres