Cluburile din Superligă pot primi bani din fonduri publice. Președintele FRF: Am discutat mai bine de şase luni

Președintele Federației Române de Fotbal a declarat, în cursul zilei de miercuri 21 decembrie, că acele cluburi din Superligă vor putea beneficia de bani din fonduri publice cu scopul de a desfășura activități cu copii și juniori, dacă vor fi constituite ONG-uri care să se ocupe de acest sector.

„Am discutat mai bine de şase luni cu colegii de la UEFA şi am ajuns la următoarea posibilitate, ca un club care este organizat în România ca societate pe acţiuni, care evoluează în prima ligă, să îşi poată asocia o nouă organizaţie nonguvernamentală nonprofit, pentru desfăşurarea activităţilor la nivel de copii şi juniori, care participă în competiţii care nu sunt organizate de către Federaţia Română de Fotbal. Considerăm că prin această formulă, ceea ce înseamnă că un club din liga întâi reprezintă suma dintre o societate pe acţiuni şi o organizaţie nonguvernamentală nonprofit, ne aşteptăm să deschidă noi oportunităţi pentru cluburile din Superligă, care sunt constituite ca societăţi pe acţiuni, în ceea ce priveşte sponsorizări, fonduri europene, dar şi fonduri publice. Am avut nevoie de aceste discuţii cu colegii de la UEFA, pentru a ne asigura că îndeplinim toate principiile din sistemul de licenţiere din fotbalul european”, a fost declarația lui Răzvan Burleanu, după ședința Comitetului Executiv al FRF.

Cluburile nu vor mai putea depăși plafonul de 90% pentru cheltuieli cu angajații

De asemenea, Răzvan Burleanu a mai spus că, de anul viitor, cluburile nu vor mai putea depăşi plafonul de 90% la capitolul cheltuieli cu angajaţii.

„Referitor la controlul costurilor cu echipa, cu angajaţii, cu jucătorii şi ceilalţi membri ai staff-ului tehnic, în 2023 se introduce un plafon de 90%. Cluburile nu vor putea depăşi la cheltuielile cu echipa acest indicator de 90%, urmând ca în 2024 să ajungem la 80%, şi în 2025 la 70%”, a declarat președintele Federației Române de Fotbal.

Au fost introduse trei etape de monitorizare

Tot miercuri, președintele Federației Române de Fotbal a mai spus că au fost introduse trei etape de monitorizare în cadrul sistemului de licențiere a cluburilor de la nivelul primului eșalon.

„Tot în sistemul de monitorizare se vor introduce în sistemul clasic de licenţiere trei perioade de monitorizare, în care se va analiza capacitatea de plată a cluburilor. Vom urmări lipsa datoriilor către angajaţi şi către autorităţi. Vom avea această perioadă de monitorizare în 15 iulie, 15 octombrie şi 15 noiembrie. Acest control mai strict ar trebui să aducă un plus în ceea ce priveşte sustenabilitatea cluburilor de primă ligă”, a mai spus Răzvan Burleanu.