O singură sondă de explorare costă, în medie, între 130 și 150 milioane de dolari, iar daca o singură sondă din trei reușește să găsească un zăcământ care merită să fie exploatat, este considerat un succes, potrivit specialiștilor în domeniu.

Marea Neagră nu este Marea Caspică

Primele explorări în Marea Neagră au început în 1969, de către Întreprinderea de Prospecțiuni Geologice și Geofizice (IPGG), cu nava Voinicul, potrivit specialiștilor consultați de revista Capital. Prima sondă de explorare, Ovidiu 1S, a fost forată în 1976, de pe platforma Gloria, dar fără rezultate semnificative după ce s-a ajuns la adâncimea de 5.000 de metri. Prima descoperire de hidrocarburi a avut loc în 1980, iar exploatarea propriu-zisă a început în 1987. Deși există un potențial important, nu este cazul însă să ne îmbătăm cu apă rece, susțin specialiștii. „Gradul de cunoaștere este destul de ridicat în cazul sectorului românesc. Este puțin probabil să mai apară multe zăcăminte mari, așa că o comparație cu Marea Caspică este forțată“, a afirmat un specialist consultat de revista Capital.

Teoretic  șanse ar exista, având în vedere că există destule perimetre de 1.000 kilometri pătrați despre care nu sunt informații prea clare, iar un zăcământ important se întinde pe o suprafață de minim 50 kilometri pătrați. „Numai Cel de Sus știe cu adevărat câte rezerve se află în Marea Neagră. Dar, dacă nu-ți asumi riscuri, nu ai motive să deschizi mai târziu șampania. Șansele sunt de circa 25% să găsim ceva care merită exploatat“, a declarat Constantin Tampiza, reprezentantul din România al președintelui Lukoil, Vagit Alekperov.

Cine sunt jucătorii

Potrivit datelor ANRM, companiile care dețin în prezent licențe de explorare și exploatare pentru Marea Neagră sunt OMV Petrom (două perimetre), ExxonMobil și OMV Petrom (un perimetru), Midia Resources, reprezentantul Sterling Resources în România (două perimetre), Petro Ventures (un perimetru), Melrose Resources și Petromar Resources (două perimetre), Lukoil și Vanco International (două perimetre). Singura companie care face operațiuni de exploatare este OMV Petrom, în perimetrul Histria, la cinci zăcăminte: Lebăda Est și Vest (unde se fac exploatări din 1987), Sinoie, Pescăruș și Delta.

În perimetrul Neptun, la adâncimi de maxim 100 de metri, OMV continuă operațiunile de explorare, în timp ce în zona mai adâncă de 100 de metri va opera împreună cu ExxonMobil. Potrivit lui Dorin Cojocaru, director în cadrul ANRM, în această iarnă vor fi săpate primele sonde de explorare pe această zonă, iar în februarie vor afla pe ce resurse se pot baza. Vaporul cu echipamente speciale, care va fi folosit la aceste operațiuni, va sosi în două luni.  Petrom şi ExxonMobil au încheiat încă din 2008 un acord referitor la explorarea zonei de mare adâncime din perimetrul Neptun. Dacă operațiunile de explorare se vor încheia cu succes, costurile etapei de dezvoltare și producție a perimetrului petrolier Neptun din Marea Neagră vor fi cuprinse între 3 şi 10 miliarde dolari, potrivit unor estimări făcute de Exxon Mobil. Un alt câștigător al acordurilor încheiate cu ANRM este consorțiul Lukoil (Rusia) & Vanco International (Ucraina). Lukoil a anunțat că va investi circa 400 milioane de dolari în explorare, în următorii trei ani.

Dacă aceste operațiuni se vor încheia cu succes, grupul are pregătite 1,5 miliarde de dolari pentru operațiunile de exploatare. Un alt acord de concesiune a fost încheiat recent cu Petro Ventures Europe pentru perimetrul Luceafărul.
Melrose & Petromar vor fora prima sondă de explorare în doi ani
Compania britanică Melrose Resources, în colaborare cu Petromar Resour­ces (grupul Upetrom, controlat de omul de afaceri Gabriel Comănescu), au încheiat recent un acord de concesiune pentru perimetrele Muridava și Cobălcescu Est. Din acest consorțiu, Melrose are 80% iar Petromar are 20%. Melrose a anunţat că va investi 130 milioane de dolari în aceste operaţiuni, potrivit blogului ambasadorului Regatului Unit în ţara noastră, Martin Harris. Suma va fi investită de către compania britanică alături de partnerul său în această operaţiune, Petromar Resources.

„Acordul de concesiune este pe 25 de ani, dar va putea fi prelungit. În perimetrul Muridava adâncimea apei este cuprinsă între 30 și 80 de metri, iar în Cobălcescu între 70 și peste 100 de metri“, a subliniat Valeriu Irimioiu, director general al Petromar Resources. Potrivit acestuia, platformele pe care le are la dispoziție Grup Servicii Petroliere (din grupul Upetrom) pot opera până la 90 de metri. Pentru zonele cu adâncimi mai mari există și posibilitatea închirierii unor platform semi-submersibile, care pot acționa și la adâncimi de 3.000 de metri.
Adâncimea de forare pentru platformele deținute de Grup Servicii Petroliere este de aproape 6.000 de metri. „De obicei, gazele naturale se găsesc la adâncimi cuprinse între 1.000 și 4.500 metri. Țițeiul se poate găsi la adâncimi de circa 3.500-4.000 metri“, a explicat Irimioiu.

Consorțiul britanic-român are, în prezent, doar rezultatele făcute cu unde seismice 2D, acum mulți ani, pe zonele respective. Urmează o perioadă de 1-2 ani în care vor fi efectuate studii cu unde 3D, după care se stabilește un plan de exploatare. „Va fi forată cel puțin o sondă de explorare pe an. Oricum, mai devreme de doi ani nu vom vedea prima sondă de explorare“, a explicat specialistul. Potrivit acestuia, acum se fac demersuri pentru obținerea autorizației de mediu, iar studiul cu unde 3D ar putea începe din ianuarie. Prețul unei sonde de explorare, potrivit directorului Petromar, începe de la 40 milioane de dolari.

La începutul acestei luni, Guvernul a decis, prin ordonanţă de urgenţă, ca firmele care efectuează lucrări de prospecţiuni submarine în platoul continental românesc să nu mai nevoite  să obţină autorizaţie de construcţie. Potrivit oficialilor ANRM, a fost o perioadă de circa doi ani în care operațiunile de explorare au fost blocate din cauza lipsei acestor autorizații care, pentru zonele onshore, se eliberează de către autoritățile locale. Acordurile de explorare, dezvoltare și exploatare, pentru forările în apă mai adâncă de 50 de metri se fac pe 20 de ani, iar dacă apa este mai adâncă de 50 de metri se încheie pe 30 de ani. Perioada de explorare nu poate depăși 10 de ani. „Dacă, după 10 ani, compania respectivă nu a găsit nimic relevant, atunci zona respectivă este retrocedată ANRM-ului“, a subliniat directorul ANRM, Cojocaru.

1969 este anul în care românii au început explorările în Marea Neagră. Șapte ani mai târziu a fost instalată prima sondă de explorare