Sebastian Burduja răspunde acuzațiilor privind facturile la energie

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a transmis vineri un mesaj ferm și detaliat ca reacție la criticile tot mai numeroase privind costurile facturilor la energie electrică. Într-o postare amplă pe Facebook, oficialul a susținut că opinia publică este adesea manipulată de discursuri populiste, fără acoperire în realitatea economică și energetică a României.

„Mulţumesc pentru toate mesajele trimise legate de facturile la energia electrică. Dezbaterea şi transparenţa sunt întotdeauna bune într-o democraţie, important este să comunicăm. Este o chestiune de bun simţ. Urmează un mesaj mai lung, dar foarte important. Vă rog să îl citiţi până la capăt.

Clar şi răspicat: nu un ministru stabileşte preţul energiei, ci piaţa, adică cererea vs. oferta. Ca să avem facturi mai mici, ceea ce ne dorim cu toţii, trebuie să creştem producţia (oferta) de energie electrică prin investiţii”, a punctat Burduja, adăugând că soluția pentru scăderea facturilor este una singură: creșterea producției prin investiții masive în infrastructură energetică.

Investiții fără precedent în energie

Burduja a prezentat o serie de realizări din mandatul său, menționând că în 2024 au fost puși în funcțiune 1251 MW noi, echivalentul capacităților instalate în ultimii opt ani la un loc.

„Anul acesta, estimăm încă 2500MW, probabil cel mai bun an postdecembrist. Am reluat inclusiv investiţiile în hidrocentralele blocate de decenii, cu toată opoziţia din partea a 2-3 asociaţii de mediu, pentru un posibil aport de încă 700MW. Mai mult, între 2009-2022, România a închis peste 7000MW producţie de energie în bandă (cărbune şi gaz). Pe mandatul meu, în aceşti doi ani, NU am închis niciun grup energetic”, a declarat ministrul.

El a mai menționat și reluarea unor investiții în hidrocentrale blocate de decenii, în ciuda opoziției din partea unor organizații de mediu. Potrivit acestuia, aceste proiecte ar putea aduce un aport suplimentar de 700 MW în sistemul energetic național.

Burduja a subliniat că, în contrast cu perioada 2009–2022, când România a închis peste 7000 MW capacitate de producție în bandă (cărbune și gaze), în cei doi ani de mandat sub conducerea sa, nu a fost închis niciun grup energetic.

Efectele războiului din Ucraina asupra pieței energetice

Ministrul a explicat că prețurile mari la energie au fost influențate puternic de contextul internațional, în special de invazia Rusiei în Ucraina. Burduja a explicat că, odată cu declanșarea războiului din Ucraina, prețurile la energia electrică și la gaz au crescut considerabil în întreaga Europă.

Totodată, Ucraina, care era anterior un exportator important de energie ieftină, a devenit importator, ceea ce a generat un deficit de energie disponibilă în întreaga regiune a Europei de Est.

El a acuzat lipsa interconexiunilor eficiente cu Europa Centrală ca fiind un factor agravant:

„Ofertă mai mică, preţuri mai mari. Lipsa interconexiunilor din Europa Centrală (Austria, Slovacia etc.) agravrează problema, pentru că energia ieftină produsă în Vestul Europei (Franţa, Belgia etc.) nu poate fizic să ajungă până la noi.

Mă lupt la Bruxelles de un an de zile pentru acest subiect, alături de miniştrii energiei din Grecia, Bulgaria şi alţii, iar rezultatul este că interconexiunile au devenit prioritate zero pentru actuala Comisie. Şi se vor face”.

Statistici despre consumatori: aproape jumătate plătesc doar 1 leu pe zi

Burduja a prezentat date oficiale care contrazic percepția că toate facturile sunt mari. Din cele 8,7 milioane de locuri de consum casnic din România:

  • Peste 4 milioane (46%) consumă în medie 46 kWh pe lună și plătesc 32 lei, adică aproximativ 1 leu pe zi.
  • 3,2 milioane (37%) consumă în medie 147 kWh pe lună și plătesc 118 lei.
  • 1,45 milioane (17%) au un consum lunar mai mare de 255 kWh, unde prețul nu poate depăși 1,3 lei/kWh.
  • Pentru această ultimă categorie, Burduja a precizat că „după 1 iulie, facturile ar putea chiar să scadă cu 20%, existând deja oferte în piață în jur de 1 leu/kWh”.

Sprijin pentru consumatorii vulnerabili

Ministrul Energiei a mai declarat că începând cu luna iulie, toți consumatorii vulnerabili vor beneficia de sprijin financiar din partea statului pentru reducerea facturilor.

„Este normal ca sprijinul statului să meargă către cei care nu îşi permit plata acestor facturi, aşa cum se întâmplă în majoritatea statelor europene. Iar ceea ce poate face fiecare dintre dumneavoastră este să vă alegeţi furnizorul cu oferta cea mai bună.

Se face online, rapid şi simplu. Analizăm şi alte opţiuni pentru reducerea preţului la energie electrică, iar acestea vor fi parte din programul de guvernare”, a explicat Burduja, încurajând totodată consumatorii să își aleagă furnizorul cu oferta cea mai bună, proces care se poate realiza simplu, online.

Într-un mesaj cu accente directe și neechivoce, Burduja a acuzat propagarea unor informații false în spațiul public:

„Dragi români, populiştii toxici vă pot minţi că energia ar trebui să fie gratis sau că plătim cea mai scumpă energie din UE sau că urmează apocalipsa energetică după 1 iulie. Datoria mea ca ministru este să spun adevărul. Pot exista creşteri ale preţului din facturi, în funcţie de consum, furnizor, evoluţia cererii şi ofertei. Aşa funcţionează o piaţă, pentru orice produs sau serviciu. Am explicat mai sus, pe înţelesul tuturor, cauzele pentru energia României de astăzi şi soluţiile pentru cea de mâine.

Există o singură cale pentru facturi mai mici: investiţii, investiţii, investiţii. Şi asta facem, cu peste 14 miliarde EUR fonduri europene atrase în sectorul energetic românesc în aceşti doi ani, mai mult decât oricând după 1989. E adevărat că aceste proiecte nu se pot finaliza de pe o zi pe alta sau de pe un an pe altul. În câţiva ani, efectele se vor vedea în facturi mai mici pentru români şi companiile româneşti”.

Oficialul a reamintit că între 2022 și 2024, facturile au fost plafonate, iar România s-a aflat în topul celor mai mici prețuri din UE la energie electrică. În ciuda inflației și a creșterii salariului minim, plafoanele au rămas neschimbate.

Avertisment ferm împotriva revenirii la gazul rusesc

Burduja a condamnat ferm ideea promovării gazului importat din Federația Rusă, despre care a spus că nu este nici eficient, nici ieftin:

„Este cel mai scump, pentru că cine intră în ghearele şantajului energetic rusesc plăteşte cu libertatea. Iar libertatea şi securitatea energetică nu au preţ”.

Referindu-se la vechile temeri privind specula și abuzul în sectorul energetic, Burduja a amintit că responsabilitatea de reglementare aparține ANRE, instituție aflată sub autoritatea Parlamentului. În încheiere, Burduja a reafirmat direcția strategică a ministerului pe care îl conduce: investiții masive și constante în producția și infrastructura energetică.

„În ultimii doi ani de zile, ANRE (instituţie sub autoritatea Parlamentului, nu a ministerului) a aplicat amenzi record, de zeci de milioane de euro. ANRE supraveghează piaţa şi sancţionează abuzurile, acolo unde ele există”, a precizat ministrul.

Potrivit datelor oficiale, în ultimii doi ani, România a atras peste 14 miliarde de euro din fonduri europene în sectorul energetic — mai mult decât în orice altă perioadă după 1989.