Evenimente Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

Chinezii produc covoare oltenesti

Autor: | | 0 Comentarii | 1235 Vizualizari

Nimeni nu stie la cat se ridica volumul si valoarea creatiei populare din Romania. Artizanatul si mestesugurile traditionale nu se regasesc in codul CAEN. Din punct de vedere statistic, ele nu exista. Ca urmare, nici nu pot fi evaluate, nici nu pot face obiectul unor politici de dezvoltare. Recent, Ministerul IMM a incercat sa faca un proiect de finantare care sa includa si producatorii particulari de artizanat, dar n-a avut de unde sa-i ia. TVA a doborat UCECOM Inainte de 1989, UCECOM avea 40

Nimeni nu stie la cat se ridica volumul si valoarea creatiei populare din Romania. Artizanatul si mestesugurile traditionale nu se regasesc in codul CAEN. Din punct de vedere statistic, ele nu exista. Ca urmare, nici nu pot fi evaluate, nici nu pot face obiectul unor politici de dezvoltare. Recent, Ministerul IMM a incercat sa faca un proiect de finantare care sa includa si producatorii particulari de artizanat, dar n-a avut de unde sa-i ia.

TVA a doborat UCECOM

Inainte de 1989, UCECOM avea 40 de cooperative profilate pe artizanat, plus inca 80 de sectii in alte cooperative, unde lucrau 50.000 de oameni, din care 75% erau femei. Un sfert din total lucrau la domiciliu, aproape exclusiv femei, care faceau in special covoare innodate si tesute, broderie de mana, tesatura cu alesaturi.

Artizanatul reprezenta 45% din exportul total al UCECOM pe devize occidentale. Se exporta indeosebi in SUA si Marea Britanie, Italia, Franta, Suedia, Germania, Grecia.

In 1989, exportul scazuse deja la 20 milioane USD, iar productia totala la 4 miliarde lei (la valoarea de atunci).

Principalele produse ale UCECOM erau covoarele tesute (din care 90% mergeau la export) si impletiturile din rachita. Se mai faceau obiecte de ceramica, confectii, tesatura cu alesaturi (motive decorative realizate pe razboiul de tesut). Totul se facea manual, inclusiv suportul textil (stofa sau panza de in).

In 1990-1993 a survenit o cadere a activitatii, iar situatia nu s-a redresat nici astazi. In 2000, productia s-a cifrat la 143 miliarde lei, iar exportul, la 6 milioane USD.

Cauzele declinului, explica dna Elena Pavelescu, coordonatorul sectorului de profil al UCECOM, au fost:

· introducerea unor taxe (TVA, impozitul obligatoriu pe salariul minim), ceea ce a facut aceasta activitate nerentabila pentru multe dintre unitatile de productie ale UCECOM, ca si pentru lucratorii care aveau regim de munca la domiciliu;

· cresterea costurilor la materii prime, energie, combustibil, care a actionat in acelasi sens, al derentabilizarii;

· declinul turismului, care este, in mod natural, un mare consumator de arta populara;

· invazia produselor turcesti, care au concurat foarte dur in special confectiile realizate artizanal;

· scaderea puternica a nivelului de trai.

"TVA ne apasa de ne omoara. Iar pentru ca produsele noastre nu sunt de stricta necesitate, au fost printre primele care au iesit din consum. Preturile la care putem livra la export sunt relativ mici in raport cu costurile interne. De pilda, pentru a broda o iie, este nevoie de pana la o luna si jumatate de munca; dar pentru ca pretul de piata al articolului se plaseaza intre 900 mii si 1,8 milioane de lei, manopera nu poate fi platita cu mai mult de 400.000 lei. Activitatea asta este buna pentru cine mai are si alte surse de venit - din agricultura etc. De fapt, varful productiei este de regula iarna, cand taranii si tarancile stau la gura sobei si mesteresc, cos, tes s.a.m.d. Produc pe stoc, iar apoi vand tot anul."

Americanii ne sparg globurile

Principalele tari care importa artizanat romanesc sunt cam aceleasi. Japonezii se arata tot mai interesati de costumele noastre populare si de tesaturile cu alesaturi (traistute, stergare etc.) Dar volumul exporturilor s-a redus la 30%, iar pentru anumite grupe de produse, la o zecime - cazul impletiturilor din rachita, unde situatia a devenit critica din cauza concurentei produselor similare realizate in China.

Ceea ce trebuie insa retinut atat din experienta Chinei, ci si a altor tari cum sunt Spania, Grecia etc., este ca arta populara si artizanatul trebuie sa faca obiectul unei politici de stat, pentru ca sunt importante resurse nationale. In Maroc exista chiar un minister de specialitate.

In Romania nu se simte un asemenea sprijin din partea Guvernului. Magazinele din hoteluri, care asigurau altadata un debuseu important, au disparut aproape cu totul. Romsilva a desfiintat aproape toate plantatiile de rachita, in vreme ce chinezii, cei mai periculosi concurenti in materie, cumpara butasi din Iugoslavia si ii aclimatizeaza pentru a-si infiinta propriile rachitarii.

Artizanatul este unul dintre domeniile de excelenta ale chinezilor si, pentru a-si multiplica cifra de afaceri, ei nu se dau inapoi nici macar de la prelua produse specifice altor tari. "Nu mi-a venit sa-mi cred ochilor, relateaza dna Pavelescu, atunci cand la o expozitie internationala am vazut expus un covor oltenesc "made in China"; nu de aceeasi calitate si cu diferente estetice vizibile, pentru un specialist roman, dar strainii nu observa asta, ci pretul mult mai scazut. Acum chinezii sunt foarte ofensivi si pe piata nord-americana a ornamentelor de sticla pentru pomul de Craciun, unde noi avem un export de trei milioane de dolari. Vindem foarte bine in America, fiindca ei au traditia aceasta a spargerii globurilor. Dar chinezii sunt tot mai amenintatori pe aceasta piata, iar daca ne lasa si americanii..."

Olarii din Horezu cocheteaza cu stilul occidental

Incepand cu 1990, produsele de artizanat au invadat pietele marilor orase, parcarile din statiunile montane, plajele de pe Litoral. Iar cine a trecut vreodata prin Corund, Harghita, a putut vedea o comuna de mii de locuitori care lucreaza integral in bransa. Absolut toate casele care dau in sosea si-au amenajat magazine de artizanat, cine nu-i producator este comerciant, iar cine nu vinde din poarta bate tara in cautare de clienti. Corundul este, probabil, cea mai buna marturie ca mestesugurile populare si industria artizanatului pot fi o ocupatie specializata si suficient de rentabila.

Cele mai prolifice zone sunt cele de deal si de munte; au cele mai puternice traditii in arta populara, iar resursele necesare pentru investitia initiala se gasesc mai usor decat in zonele de campie, mai sarace. Iar cel mai bine au supravietuit si se dezvolta centrele de ceramica: Horezu, Baia Mare, Marginea, Radauti. La targurile rurale, oalele si strachinile sunt cele mai vandute produse, urmate de covoare si carpete si de ciopliturile in lemn.

Mesterii au capatat deja un foarte dezvoltat simt al pietei si isi organizeaza productia in functie de locul in care vand. De exemplu, strachinile care se vand in targurile de Mosi, pentru a fi date de pomana, se fac in serii mai mari, sunt mai simple, cu decoratii nesofisticate, cu smaltul mai slab. Pentru muzee, expozitii si export insa, lucreaza unicate, foarte ingrijit, in registre estetice elaborate. "Noi nu intervenim decat foarte rar cu recomandari sau cerinte, precizeaza dna Ecaterina Dulcu, sefa de sectie la Muzeul Satului. De exemplu, la un moment dat am fost nevoiti sa-i mai temperam pe mesterii din Horezu, care au inceput sa incarce ceramica in mod excesiv cu albastru, dupa ce constatasera ca este o culoare foarte ceruta de clientii straini. Altadata, a trebuit sa descurajam anumite inovatii, cum ar fi icoanele pictate pe fundul farfuriei, ca motiv central. Scopul nostru este pastrarea traditiilor, mai putin integrarea inovatiilor de tot felul; nu gasim ca este bine sa facem acest lucru doar pentru ca le cere piata."

Stergare si linguri de lemn, pe carduri Visa

"Cand a venit in Romania cu programe de sprijinire a mestesugurilor traditionale autentice - relateaza dna Cristina Barbu, sefa sectiei Galeria de Arta Taraneasca de la Muzeul Taranului Roman - fundatia Aid To Artisans i-a instruit pe mesterii nostri cum sa-si organizeze activitatea potrivit standardelor: mijloace de comunicare, promotionale, fax etc. Dar ei lucreaza de regula individual, ca mestesugari, prefera sa nu-si faca firme, ca sa nu plateasca TVA. De aceea, accesul lor la piete este limitat."

A expune si a vinde la Muzeul Satului ori la Muzeul Taranului Roman, care fac o selectie destul de severa a mesterilor, ca si a produselor, este nu atat un debuseu important, cat un mod de a exista in lumea buna a creatiei populare. De altfel, termenul de artizanat nici nu este agreat in aceste medii, iar din tot Corundul, doar doi mesteri au fost acceptati, de pilda, la Muzeul Taranului.r

Ambele muzee preiau obiectele in consignatie, retin un comision mediu de 30% la pretul stabilit de mesteri, adauga impozitele si taxele, fac pretul cu amanuntul si returneaza veniturile cam la trei luni o data. Cifra vanzarilor a fost in 2001 de peste 2 miliarde la Muzeul Satului si de 2,5 miliarde lei la Muzeul Taranului, care mai are si 15.000 USD incasari de pe carduri Visa. r

Cei mai buni clienti sunt ambasadele, in special cele ale SUA, Frantei, Spaniei, Germaniei, Turciei, Italiei, Marii Britanii si Tailandei (care apreciaza foarte mult pictura naiva). La fel, Guvernul (Departamentul pentru Imagine), Ministerul Justitiei, MAE, CSJ si alte institutii, care cumpara cadouri pentru nevoi de protocol, cand au invitati sau pleaca in diverse misiuni peste hotare. Muzeul Taranului Roman organizeaza evenimente promotionale, cea mai recenta fiind prezentarea unei colectii de covoare sotiilor de diplomati straini. Mai toate personalitatile care ne viziteaza tara trec pe la cele doua institutii. Ultima vedeta care a semnat cartea de onoare de la Muzeul Satului este Catherine Deneuve, alaturi de toti invitatii straini care apar sambata seara la "Surprize, surprize" si de multi altii. Romanii de rand sunt si ei interesati, dar nu prea isi permit.tr

Covoare innodate manual (tip oriental)t1. r

Pagina 1 din 2
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Cancan

Animal Zoo

EVZ Monden

DCNews

Stirile Kanal D

AutoBild

Economica.net

Agrointeligenta

StiriDiaspora.ro

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.