Potrivit unui comunicat de presă al companiei, acordul între KMG NC şi CEFC, care atestă angajamentul ferm de a efectua tranzacţia, urmează să fie semnat, împreună cu un set de documente, confirmând astfel parteneriatul solid dintre cele două companii. "Activele deţinute şi operaţiunile desfăşurate de KMGI în Europa şi în regiunea Mării Negre vor servi drept platformă de dezvoltare şi vor viza atât creşterea performanţelor operaţionale şi financiare ale KMGI, cât şi extinderea activităţilor şi operaţiunilor efectuate de către CEFC la nivel internaţional", notează compania.

Parteneriatul strategic va aduce beneficii pentru KMG NC, CEFC şi KMGI, stabilind cadrul necesar pentru viitoarele proiecte comune, contribuind la creşterea economică şi socială în zonele în care aceste proiecte vor urma să fie implementate, cele mai multe dintre ele fiind în România.

CEFC și-a anunțat încă din primăvara acestui an intenţia de a investi în revigorarea Zonei Economice a Drumului Mătăsii. Compania din China care a semnat în luna aprilie un acord de preluare a pachetului majoritar de acţiuni la KazMunayGas International, fostul Rompetrol Group. Cele două părți au promis atunci că vor derula investiţii strategice în sectorul energetic, că vor extinde reţeaua de benzinării, vor investi în logistică pentru sectorul downstream şi vor evalua oportunităţi în zona achiziţiei de drepturi asupra resurselor de petrol şi gaze. „În următorii trei ani vor fi derulate investiţii de cel puţin 3 miliarde de dolari în proiecte care corespund obiectivelor strategice ale companiei“, se arăta într-un comunicat al CEFC China Energy din primăvara acestui an.

La rândul lor, kazahii au anunţat, în vara acestui an, că indiferent dacă tranzacţia cu chinezii va fi sau nu finalizată, ei îşi menţin ferm angajamentele faţă de statul român în ceea ce priveşte preluarea participaţiei de 26,7% din acţiunile Rompetrol Rafinare şi realizarea fondului de investiţii de un miliard de dolari pentru următorii şapte ani. CEFC China nu este la prima achiziţie în Europa. În primăvara anului trecut, compania chineză a cumpărat 5% din acţiunile grupului ceho-slovac J&T Finance Group, iar după câteva luni CEFC a achiziţionat mai multe active în Republica Cehă: pachetul majoritar al fabricii de bere Pivovary Lobkowicz Group, deţine o participaţie de 10% în compania aeriană Travel Service, 60% din clubul de fotbal SK Slavia Praga şi mai multe active imobiliare în Praga.

CEFC, în clasamentul celor mai mari companii din lume

La finele lunii august, CEFC a fost din nou inclusă în topul Fortune Global 500 al celor mai mari companii din lume după venituri, acesta fiind cel de-al treilea an consecutive de prezenţă în clasament. Anul acesta, CEFC China s-a situat pe locul 229, cu venituri anuale de 41,84 miliarde de dolari, fiind pentru prima dată când compania chineză a ajuns în primele 300 de companii la nivel mondial după venituri, urcând cu 113 poziţii faţă de ediţia de anul trecut a topului.

Citiţi şi: Companiile chineze sunt interesate să investească în energia hidro şi cea termo

CEFC, condusă de Ye Jianming, mizează ca model de afaceri pe investiţii în companii străine din domeniul resurselor şi din sectorul energetic, printr-o bancă de investiţii şi un fond de investiţii. În urma achiziţionării participaţiei majoritare la Rompetrol, compania deţine peste 1.000 de benzinării în Franţa, Spania, România şi alte ţări din regiunea Mării Mediterane şi a Mării Negre, active de rafinare, depozitare, transport şi distribuţie de produse petroliere. Grupul chinez a mai investit în proiecte de explorare şi exploatare petrolieră în Abu Dhabi, Ciad şi Kazahstan şi dezvoltă operaţiuni de depozitare a petrolului în mai multe porturi maritime din China, pe baza unui parteneriat strategic cu Abu Dhabi National Oil Company.

Citiţi şi: Alexey Golovin: KMGI joacă un rol important în conectarea Asiei cu Europa

CEFC a plătit 680 de milioane de dolari către compania de stat KazMunayGas din Kazahstan pentru 51% din acţiunile KMG International, fosta Rompetrol Group. Grupul Rompetrol deţine cea mai mare rafinărie din România, Petromidia, cu o capacitate de rafinare de peste cinci milioane de tone de petrol pe an şi capacităţi petrochimice, rafinăria Vega şi 1.100 de puncte de distribuţie caraburanţi în şase ţări. În 2015. Rompetrol Rafinare, compania care operează rafinăria şi reţeaua de benzinării Rompetrol a livrat în România 1,58 milioane de tone de carburanţi şi a exportat alte aproximativ 1,95 milioane de tone.

JSC NC KazMunayGas este compania naţională de petrol şi gaze a Republicii Kazahstan cu activităţi de explorare, producţie, rafinare şi transport de hidrocarburi din Kazahstan, care reprezintă interesele statului în industria de petrol şi gaze. KMG NC este o companie integrată vertical cu ciclu complet de upstream, transport şi prelucrare, până la furnizarea de servicii specializate în industria de profil.

CEFC China Energy Company Limited este una din cele mai mari companii private din China, care, în 2016, a intrat în topul Global Fortune 500, pe poziţia 229. Compania deţine operaţiuni în energie, servicii financiare şi investiţii. KMG International N.V. deţine şi desfăşoară operaţiuni importante în domeniul rafinării, petrochimiei, retail şi trading pe mai multe pieţe internaţionale. Reţeaua de retail cuprinde peste 1.100 de puncte de alimentare carburanţi în România, Georgia, Bulgaria şi Republica Moldova. Grupul derulează operaţiuni de upstream, servicii industriale şi la sondă.

România vrea relații bune cu China

În acest an mai multe state membre au decis să se alăture Băncii Asiatice pentru Investiţii în Infrastructură (AIIB), o instituţie financiară catalogată de mulţi economişti ca fiind o contrapondere la Banca Mondială condusă de Statele Unite.

AIIB a fost înfiinţată la iniţiativa Chinei, iar de la lansarea de anul trecut şi până în prezent a reuşit să atragă ca parteneri multe state. Peste c0 de ţări au aderat deja la AIIB, iar conform ultimelor date disponibile de pe site-ul propriu, 5 decembrie 2016, 49 dintre statele care au semnat apartenenţa la AIIB aveau subscrise sume totale de 89,34 miliarde de dolari.

În ciuda opoziţiei Washingtonului, aliaţi-cheie ai SUA precum Australia, Marea Britanie, Germania, Italia sau Coreea de Sud s-au alăturat AIIB, recunoscând, cpomform agenţiei Reuters, importanţa economică tot mai mare a Chinei. Conform datelor disponibile pe site-ul AIIB, o treime din capitalul băncii vine de China, care a subscris o sumă de 29,78 miliarde de dolari. 

În toamna acestui an, Guvernul Cioloş a hotărât ca România să adere la AIIB pentru a continua proiecte în domeniu, dar şi pentru a dezvolta altele noi. RFI.ro scria în septembrie că România are mare nevoie de banii Chinei, mai ales pentru marile proiecte de infrastructură, cum sunt autostrăzile, căile ferate sau cele din domeniul energetic. Doar că România trebuie să acţioneze în acest demers de comun acord cu statele din Uniunea Europeană, iar în această chestiune lucrurile devin mai delicate. Țările puternice din Occident trimit mereu delegaţii în China, conduse de şefi de stat, pentru a încheia contracte economice, dar la nivel comunitar e nevoie de coordonare.

Cioloş şi-a arătat deschiderea faţă de China

În urmă cu aproximativ o lună, premierul technocrat a arătat că România îşi doreşte o relaţie cât mai bună cu China. Cu ocazia celei de-a 5-a reuniune a şefilor de guverne din statele Europei Centrale şi de Est şi China, Dacian Cioloş a prezentat trei puncte prin care România ăşi doreşte consolidarea relaţiei cu China. Primul se referă la înfiinţarea Centrului pentru Dialog şi Cooperare în domeniul proiectelor energetice la Bucureşti. “Unul dintre principalele obiective ale Centrului este consolidarea formatului nostru de cooperare. Ea se va realiza prin extinderea acquis-ului realizat în domenii comerciale şi tehnologice legate de energie, la domenii precum: energia regenerabilă, reţelele inteligente, eficienţa energetică, tehnologia cărbunelui curat şi energia nucleară”, a declarant Cioloş, pe 5 noiembrie.

Al doilea punct se referă la continuarea cooperării între porturile de la Marea Baltică, Marea Adriatică şi Marea Neagră. “Fluviul Dunărea are un rol esenţial în furnizarea de oportunităţi mai bune de dezvoltare tuturor ţărilor din regiune: prin afluenţii săi din Europa Centrală şi de Est, porturile sale şi legătura cu zona costieră a Mării Negre şi, de asemenea, includerea sa în Reţeaua trans-europeană de transport. El constituie şi un segment semnificativ al iniţiativei One Belt, One Road pe care suntem dispuşi şi capabili să o susţinem”, a explicat premierul.

Cel de-al treilea punct la care a făcut referire Cioloş a fost din punct de vedere al fluxurilor comerciale. “Schimburile comerciale care s-au intensificat constituie un motor important al economiilor noastre. Contăm pe sprijinul continuu al autorităţilor chineze în accelerarea procedurilor de aprobare a accesului pe piaţă. De exemplu, exporturile noastre agro-alimentare către China constituie un potenţial important pentru echilibrarea deficitelor noastre comerciale”, a mai spus Cioloş.

Cum se poziţionează PSD faţă de SUA şi China

Săptămâna trecută, în plină campanie electorală, liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat că nicio ţară nu se poate izola, însă România trebuie să acorde mult mai mare importanţă dimensiunii economice a parteneriatului strategic cu SUA.

„Nicio ţară nu se poate izola. Sunt prea puţine investiţii americane în România. Dacă este un  partener de nădejde din punct de vedere militar, ar trebui să fie privit cu mai mare atenţie în privinţa investiţiilor. Relaţia cu SUA ar putea fi mai bună, dând substanţă părţii economice“, a arătat Dragnea, la Realitatea TV, potrivit siteului stiripesurse.ro

Despre relaţia cu China, Dragnea a pledat pentru o relaţie economică, separată de cea politică. „Poate să aibă valenţe economice foarte bune şi mari pentru România. Văd relaţia cu China doar din perspectiva relaţiei economice. Începuseră demersurile pentru investiţii mari, reactoarele 3 şi 4 şi două termcocentrale în Valea Jiului. Reactoarele 3 şi 4 sunt investiţii strategice în România. Este importantă pentru echilibrul energetic. Orice ţară dezvoltă relaţii economice în care nu se pun condiţii în privinţa politicii externe. Parcursul nostru este pro-occidental şi pro-NATO. Nu cred că pun condiţii de politică externă“, a mai spus Dragnea.

Aici trebuie amintit faptul că în urmă cu doi ani, pe când deţinea funcţia de vicepremier, Liviu Dragnea a efectuat o vizită în China în urma căreia a precizat că piedicile şi blocajele existente în negocierile dintre România şi firmele chineze care vor să elaboreze proiecte de infrastructură şi energie au fost rezolvate.

Doar că negocierile au rămas doar la nivel de declaraţii, astfel că cele 8 miliarde de dolari sume cu care se lăudau autorităţile române că vor veni din China s-au transformat în sute sau chiar zeci de milioane de euro.

Potrivit datelor BNR, până la 31 decembrie 2015, nivelul total al investiţiilor străine directe în România erau de 64,43 miliarde de euro, din care cele din China se ridicau la doar 209 milioane de euro, ceea ce înseamnă 0,3%.
După ţara de origine a ISD în România, China pe afla la finele anului trecut abia pe locul 24, iar SUA pe locul 10 cu 1,62 miliarde de euro.

Unul dintre motive a fost explicat chiar de către vicepremierul Costin Borc, potrivit căruia, o parte din proiecte nu au mers pentru că “ne-am făcut o imagine falsă despre investitorii chinezi”. “Chinezii se uită după proiecte realiste. Noi am mers cu ideea că toate proiectele care nu au reuşit să obţină finanţare europeană vor fi aplaudate de chinezi, care vor veni să arunce cu bani în România şi să construiască autostrăzi şi linii de mare viteză”, spunea, la începutul anului,  viceprim-ministrul Costin Borc.

În vara acestui an, Borc, însoţit de o delegaţie formată de reprezentanţii unor companii româneşti, a participat la cea de-a doua ediţie a Reuniunii ministeriale pentru promovare economică şi comercială dintre China şi ţările Europei Centrale şi de Est, organizată la Ningbo, China. Cu această ocazie, doar cinci proiecte de investiţii au fost semnate în acea perioadă de companiile chineze care doresc să realizeze în România investiţii de 118 milioane de euro.

În cadrul summitului, a avut loc o întrevedere a delegaţiei române cu ministrul chinez al Comerţului, Gao Hucheng. Discuţiile s-au axat pe importanţa investiţiilor chineze în România, care este considerată o destinaţie cunoscută turiştilor chinezi, datorită relaţiilor tradiţionale dintre cele două state, fiind, în acelaşi timp, o ţară cu un imens potenţial turistic, precizează Ministerul Economiei. "Vă vom sprijini atât pe plan turistic, cât şi pe plan comercial, astfel încât tot mai multe produse româneşti să ajungă pe piaţa chinezească. Guvernul susţine toate companiile chineze care doresc să dezvolte proiecte de infrastructură feroviară, proiecte energetice sau de turism în România. Ceea ce ne dorim de la statul român este o mai bună coordonare pe aceste proiecte, ţinând cont că anumite companii au semnat deja acorduri de investiţii", a afirmat Gao Hucheng. 

Citiţi şi: Chinezii şi-au croit drum în România, via Rompetrol

Totodată, au fost reamintite proiectele energetice unde două companii din China doresc să investească – centrala de la Rovinari, din cadrul Complexului Energetic Oltenia şi proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. 'Pe aceste subiecte sperăm să vă avem alături, la Bucureşti, în septembrie, când România va găzdui Centrul de dialog şi cooperare în domeniul Energiei, în format 16 +1, China – Europa Centrală şi de Est', a mai spus vicepremierul României. 

Potrivit vicepremierului Borc, comerţul dintre România şi China a ajuns, anul trecut, la 3,8 miliarde de dolari, iar în primul trimestru al acestui an s-a consemnat o creştere uşoară, de 1,4%, a exporturilor produselor româneşti pe piaţa din China. În acest context, Borc a vorbit şi despre revigorarea Zonei Economice a Drumului Mătăsii. 'România este deschisă şi dornică să coopereze pe acest proiect, fiind printre primele ţări care a semnat un document pentru dezvoltarea cooperării bilaterale în zona economică a Drumului Mătăsii. Vrem să concretizăm proiecte de cooperare şi investiţii în acest format. Este de interes conectarea iniţiativei 'One Belt, One Road', prin Marea Neagră, cu Strategia Europeană pentru regiunea Dunării', a subliniat Costin Borc. 

Te-ar putea interesa și: