Centurile verzi, integrate în programul de guvernare

Potrivit unui comunicat, Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde a semnalat că, deși includerea în Programul de Guvernare 2025–2028 a obiectivului privind „elaborarea și adoptarea metodologiei pentru crearea centurilor verzi la nivel național într-un termen de 6 luni” de către PSD, PNL, USR, UDMR și Grupul Minorităților Naționale este o măsură binevenită, aceasta este considerată insuficientă în contextul unui program guvernamental întins pe aproape patru ani.

Potrivit activiștilor de mediu, elaborarea și adoptarea metodologiei pentru crearea centurilor verzi la nivel național trebuie privită doar ca un prim pas, deja prevăzut în actualul Cod Silvic, prin amendamentele redactate de către Platformă, care au beneficiat de sprijin politic din toate partidele.

Aceștia reamintesc că, în contextul actualului program de guvernare, Platforma a cerut de la bun început asumarea unui obiectiv cu aplicabilitate concretă: „desemnarea și implementarea Centurii Verzi București-Ilfov și a centurilor verzi la nivel național ca proiect de țară de sănătate publică și de infrastructură verde critică pentru adaptarea la schimbările climatice”, iar pentru primele 18 luni de guvernare, „elaborarea și adoptarea metodologiei pentru crearea centurilor verzi la nivel național conform noului cod silvic și crearea unui mecanism de finanțare pentru implementarea centurilor verzi adresat UAT-urilor”.

Alex Găvan, conservator și fondator al Platformei Civice Împreună pentru Centura Verde, consideră că succesul unei guvernări sau al unui mandat se evaluează prin numărul reformelor finalizate, subliniind că „în România, avem nevoie și de o reformă a conștiinței publice privind mediul”, reformă care poate prinde contur doar prin proiecte concrete, cu impact sistemic, precum desemnarea și implementarea Centurilor Verzi la nivel național.

”Dacă acum nu realizăm această reformă, viitorul ne-o va impune oricum, la un cost de sănătate, economic, ecologic și etic înmiit. Schimbările climatice și poluarea nu iartă pe nimeni. E nevoie de mai multă asumare din partea guvernanților, de mai mult curaj, de mai multă îndrăzneală.

Noi suntem aici să îi susținem dar partea lor de muncă este partea lor și nu poate fi suplinită de către societatea civilă. În același timp, Platforma face demersurile pentru elaborarea unui document privind metodologia pentru crearea centurilor verzi din jurul orașelor”, afirmă Alex Găvan.

Centurile verzi vor avea impact asupra a 10 milioane de oameni

Activiștii de mediu subliniază că centurile verzi sunt concepute pentru a produce un impact sistemic în viața a aproximativ 10 milioane de locuitori ai orașelor din România și ai zonelor periurbane, adică peste jumătate din populația țării. Acestea contribuie la îmbunătățirea sănătății publice, reducerea poluării și a efectelor schimbărilor climatice, oferind totodată oportunități de recreere și educație, într-un mod care crește calitatea vieții.

În plus, ele susțin o dezvoltare economică durabilă și protejează biodiversitatea, în beneficiul generațiilor actuale și viitoare. Totodată, centurile verzi ajută România să își respecte angajamentele asumate la nivel european.

Până în prezent, proiectul a beneficiat de o susținere politică și administrativă fără precedent, concretizată prin semnarea Memorandumului pentru Aer Curat, Sănătate și Viitor de către principalii actori politici și instituționali.

Documentul a stat la baza legiferării ulterioare a Centurilor Verzi la nivel național prin noul Cod Silvic, marcând un pas esențial în protejarea mediului. Una dintre cele mai importante realizări a fost recunoașterea rolului social și de protecție pentru cele 26.000 de hectare de păduri din județul Ilfov — considerate fundamentul viitoarei Centuri Verzi București-Ilfov — prin interzicerea tăierilor comerciale și asigurarea conservării acestora.

Platforma reunește, într-o inițiativă apolitică, sprijinul a peste 150 de organizații neguvernamentale, grupuri civice și personalități publice. Aceasta oferă un cadru sănătos, neutru și incluziv, menit să faciliteze o colaborare eficientă între reprezentanții politicii, administrației, mediului de afaceri, sectorului academic și societății civile.