Când te gândeşti la cel mai negru an din istorie, variantele sunt multe: 1918, când gripa spaniolă a ucis între 50 şi 100 de milioane de oameni în toată lumea, 1349, când ciuma a omorât jumătate din populaţia Europei sau 2004, când Indonezia şi alte ţări din zonă au fost lovite de un tsunami, eveniment cataclismic soldat cu peste două sute de mii de morţi şi mai mult de un milion de gospodării distruse.
Şi totuşi, cel mai oribil an din istoria omenirii a fost unul la care puţină lume s-ar gândi şi anume 536. Concluzia îi aparţine istoricului şi arheologului Michael McCormick, de la Harvard University Initiative for the Science of the Human Past.
El spune că începând cu anul respectiv, o ceaţă misterioasă a aruncat întreaga Europă, Orientul Mijlociu şi unele părţi din Asia în întuneric, timp de 18 luni.
În tot acest interval, Soarele a emis o lumină difuză, aproape ca Luna, ca şi cum ar fi fost o eclipsă permanentă, iar temperaturile din timpul verii au scăzut cu până la 2,5 grade Celsius, deschizând calea celui mai rece deceniu din ultimii 2.300 de ani.
În China a nins în vara acelui an, recoltele au fost distruse, iar oamenii au murit de foame. În Irlanda, populaţia a rămas fără pâine timp de trei ani.
Motivul ciudatului fenomen a fost o enigmă pentru multă vreme, până când cercetătorii au analizat recent, cu aparatură de ultimă generaţie, mostre dintr-un gheţar elveţian, iar ce au descoperit pune evenimentele într-o nouă lumină.
Oamenii de ştiinţă spun acum că de vină pentru cele întâmplate în anul 536 a fost o erupţie vulcanică masivă, provenită de la un vulcan din Islanda, care a acoperit cu cenuşă o mare parte a emisferei nordice. Norul uriaş de cenuşă a blocat lumina Soarelui timp de un an şi jumătate, ducând la o răcire a continentului european, ceea ce a afectat şi culturile agricole. Alte două erupţii gigantice au urmat în 540 şi 547.
Cercetătorii au descoperit toate acestea analizând straturile de gheaţă din mostra colectată, în condiţiile în care cenuşa vulcanică s-a amestecat cu zăpada căzută pe gheţarul respectiv, îngheţând ulterior.
Aceste evenimente cataclismice relativ apropiate în timp, urmate de epidemia de ciumă, au aruncat Europa într-o stagnare economică ce a durat până spre anul 640, au stabilit cercetătorii.
Studiul a apărut în publicaţia de ştiinţă Antiquity.
