„Dacă vor fi votate amendamentele care sunt aduse Legii Gazelor, există riscul de a vedea cum centrala de la Brazi se transformă în obiectiv turistic”, au declarat surse din piață.

Camera Deputaților discută în aceste zile două amendamente inițiate de către senatorul PSD Iulian Iancu la Legea Gazelor. Una dintre ele vizează modificarea articolului 3 al Legii Gazelor și are ca scop principal modificarea definiției consumatorului, iar cealaltă vizează modificarea articolului 4 și „vrea” să interzică exporturile de gaze. Dacă interzicerea exporturilor a fost caracterizată inclusiv de către Varujan Vosganian drept „anacronică și populistă”, la primul amendament lucrurile rămân parţial nelămurite.

În expunerea de motive privind primul amendament, se arată că „…se impune modificarea definiției consumatorului prin extinderea noțiunii în sensul includerii titularilor de acorduri petroliere, în cazul în care aceștia utilizează utilizează resursele pentru activități proprii, altele decât operațiunile petroliere și a consumurilor tehnologice specifice acestora, indiferent de locul în care aceste activități se derulează, respectiv sedii principale sau secundare”.

Petrom: O definiție care nu respectă legislația comunitară

Potrivit reprezentanților Petrom, se încearcă astfel introducerea unei definiții care este diferită de definiția consumatorului de gaze naturale din legislația comunitară. „În contextul în care Comisia Europeană a demarat procedurile de infringement împotriva României pentru netranspunerea celui de-al treilea pachet legislativ în domeniul energiei, adoptarea unei astfel de propuneri ar constitui încă un pas înapoi în eforturile României de aliniere la standardele europene în domeniu. Totodată, este surprinzătoare şi nefirească această iniţiativă, mai ales că, în anul 2008, Parlamentul României a respins o propunere de lege similară, considerând că actuala definiţie din Legea Gazelor este, de fapt, definiţia agreată la nivel european. Adoptarea acestei iniţiative ar putea avea efecte negative asupra sistemului energetic românesc”, se arată în răspunsul primit din partea Petrom.

În luna martie a acestui an, ANRE a emis Ordinul comun 11/2011, care includea în categoria celor care trebuie să consume și gaze de import și titularii de acorduri petroliere, „pentru cantităţile de gaze naturale utilizate pentru consumul propriu, la toate locurile de consum, la sediul principal, precum şi la sediile filialelor, sucursalelor, agenţiilor, reprezentanţelor, punctelor de lucru şi ale celorlalte sedii secundare, în derularea tuturor activităţilor, cu excepţia operaţiunilor petroliere şi a consumurilor tehnologice specifice acestora”. Motivul? Faptul că Petrom trebuie să respecte regulile concurenţei şi să nu producă curent electric mai ieftin decât ceilalţi, potrivit unor surse apropiate autorităţilor de la Bucureşti.

Astfel, Petrom este obligată, în cazul centralei de 860 MW de la Brazi, să consume și gaze de import, nu doar din producția proprie. Această măsură crește semnificativ costul de operare a centralei, prețul gazelor din producția locală având un preț stabilit la 160 dolari pe 1.000 de metri cubi. Cel de import este „ceva” mai scump: în jur de 500 de dolari pe 1.000 de metri cubi. Având în vedere că ponderea gazelor din import va fi în jur de 30%, iar prețul gazelor din import este cu circa 200% mai mare, costul companiei cu gazele ar fi cu circa 70% mai mare. Dacă centrala de la Brazi ar avea un consum de 1 miliard de metri cubi pe an, gazele, în loc să coste 140 milioane de dolari – marja de profit din preţul stabilit de ANRE e undeva la 10% – ar costa peste 260 milioane de dolari.

Potrivit analiştilor băncii de investiţii Jefferies & Co, citați de Bloomberg, profitul EBIT (înainte de dobânzi și taxe) al OMV Petrom ar putea crește cu circa 100 milioane de euro după pornirea centralei de la Brazi.

Asfel, cumpărând gaze din import, Petrom ar putea fi obligată să opereze în pierdere cea mai mare investiţie greenfield din domeniul energiei din România post-decembristă. Nu degeaba, directorul E.ON România, Frank Hajdinjak, a lăsat să se înţeleagă că evoluţia acestei investiţii va reprezenta un semnal şi pentru alte companii energetice care operează în România. Şi asta în condiţiile în care ţara noastră trebuie să facă investiţii şi privatizări masive într-un sector în care statul şi-a dovedit, în ultimii 20 de ani, ineficacitatea.

În data de 3 iunie 2009, Petrom a marcat începerea construcţiei efective a centralei pe gaze de la Brazi, ale cărei lucrări pregătitoare au fost demarate încă din 2008. Centrala electrică de la Brazi este un proiect greenfield, dezvoltat în acord cu strategia energetică europeană şi care ţine seama de cerinţele UE de conformitate în probleme de mediu. Petrom are programat să înceapă furnizarea în sistemul energetic naţional în a doua parte a anului 2011.

Te-ar putea interesa și: