În vreme ce românii de rând stăteau cu orele la coadă pentru puţina mâncare care se găsea în magazine, petrecerile de Anul Nou ale soţilor Ceauşescu aveau întotdeauna mesele pline şi îmbelşugate.

Ce este însă ciudat este că, deşi ar fi avut acces la tot feluri de mâncăruri rafinate şi exotice, la care alte persoane puteau doar visa în acea perioadă, Nicolae şi Elena Ceauşescu îşi doreau să aibă pe masă preparate tradiţionale româneşti. Ei petreceau Revelionul la cabanele partidului sau la București, înconjurați de activiști de partid şi de persoane apropiate.

Nu le plăceau rafinamentele culinare

“Nici nu se comparau rafinamentele culinare de acum cu aşa-zisele rafinamente de la mesele Ceauşeştilor, chiar dacă şi ei ar fi avut acces, să zicem, la fructe de mare. Dar nu le plăceau. Ei mâncau mâncăruri tradiţionale, sarmale, friptură, pui la ceaun, piftie, salată de boeuf, care oricum nu lipseau de la mesele de sărbătoare.

Dacă lipseau era vai şi-amar! Lui Nicolae Ceauşescu îi mai plăceau în special preparatele tradiţionale din peşte: ciorba de peşte, plachia şi saramura. Dar marea lui pasiune rămâneau sarmalele. De băut se bea vin alb şi ţuică de prună, fiartă şi îndulcită. Tanti Lenuţa mai bea băuturi dulci, pentru femei, dar nu se îmbăta. Cam ăsta era meniul lor de ani de zile, la petreceri, la aniversări sau la Revelion”, spune nepoata fostului dictator, Mihaela Moraru.

Cadoul din noaptea de Revelion

Camil Roguski, arhitectul soţilor Ceauşescu, povesteşte şi el despre cadoul pe care-l primea Elena Ceauşescu în noaptea de Revelion sau câteodată de Crăciun. Era vorba despre acelaşi lucru de fiecare dată.

“Pe ei nici nu-i interesau cadourile. Mai făceam câte o ex­pozitie cu ele, dar de multe ori nici nu veneau să le vadă. De fiecare data Ceauşescu îi lua Elenei câte un buchet de flori”, spune Roguski, potrivit playtech.ro.