Francezul Gérard Mourou, părintele științific al laserului de la Măgurele, a luat premiul Nobel pentru Fizică 2018, alături de americanul Arthur Ashkin şi canadianca Donna Strickland. Premiul Nobel pentru Fizică 2018 a fost acordat pentru “invenții inovatoare în domeniul fizicii laser”, a anunțat astăzi Comitetul Nobel.

Gerard Mourou a făcut mai multe vizite în România, iar vizita din 2010 a fost hotărâtoare pentru ministrul de atunci, Daniel Funeriu, în participarea la proiectul ELI-NP (Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics), care acum este unul dintre cele mai mari proiecte de cercetare paneuropene.

Donna Strickland, om de ştiinţă din Canada, devine astfel cea de-a treia femeie din istorie laureată cu Premiul Nobel pentru Fizică. Dintre cei 189 de oameni de ştiinţă care au primit până în acest an prestigioasa distincţie doar două au fost femei: Marie Curie şi Maria Goeppert-Mayer. 

Invenţiile premiate în acest an au revoluţionat fizica laserilor, după cum a afirmat Göran K. Hansson, secretar general al Academiei Regale de Ştiinţe din Suedia, care a anunţat numele câştigătorilor. ”Obiecte de dimensiuni extrem de reduse şi procese incredibil de rapide apar acum într-o lumină nouă. Instrumentele avansate de mare precizie deschid calea către zone neexplorate ale cercetării şi către o multitudine de aplicaţii industriale şi medicale”, potrivit Academiei Regale de Ştiinţă din Suedia. 

Cercetătorul Arthur Ashkin a fost recompensat cu Premiul Nobel pentru Fizică pentru „pensete optice şi aplicaţiile în domeniul sistemelor biologice”. Astfel, ”ficţiunea ştiinţifică a devenit realitate”, a menţionat instituţia suedeză. 
Oamenii de ştiinţă Gérard Mourou şi Donna Strickland au primit premiul Nobel pentru Fizică pentru ”metoda lor de generare a pulsurilor optice ultrascurte şi de înaltă intensitate”. Directorul Laboratorului de optică aplicată (LOA) şi profesor la Şcoala Politehnică, Gerard Mourou în cei 40 de ani de carieră a studiat laserele, găsindu-le aplicaţii tehnice sau medicale, mai ales în chirurgia medicală, dar şi în arheologie. 

 

Părinte al conceptului ‘Lumiere Extreme’, el a stat la baza creării a L’ Institut de la Lumiere Extreme (ILE) şi a laserului civil Apollon de Paris-Saclay (Essonne), care ar trebui să furnizeze cinci petawaţi, reprezentând 1/35 din puterea solară primită de Terra. Pe termen lung, ar trebui să-şi dubleze puterea. Şi alte lasere sunt în construcţie în cadrul Infrastructurii Luminii Extreme – ELI (Extreme Light Infrastructure), al cărei iniţiator este Gerard Mourou, în Ungaria, România şi Republica Cehă, care ar trebui să depăşească capacitatea lui Apollon, scrie AFP. 

Cercetătorii speră aplicaţii multiple în viitor, mai ales în domeniul tratării deşeurilor nucleare (prin reducerea duratei lor radioactive), pentru imagerie medicală, tratamentul tumorilor sau curăţării spaţiului de deşeuri. Anul acesta, fiecare Premiu Nobel valorează 9 milioane de coroane suedeze (1 milion de dolari). Suma va fi împărţită în două, între Arthur Ashkin şi echipa alcătuită din Gérard Mourou şi Donna Strickland. Sezonul din 2018 al prestigioaselor distincţii s-a deschis luni, odată cu anunţarea laureaţilor Premiului Nobel pentru Medicină. Cercetătorul american James P. Allison şi omul de ştiinţă japonez Tasuku Honjo au fost desemnaţi câştigători datorită descoperirii unor noi terapii împotriva cancerului. 

Anul trecut, Premiul Nobel pentru Fizică a fost atribuit pentru detectarea undelor gravitaţionale, un concept lansat de Albert Einstein în 1916, în celebra sa Teorie a Relativităţii Generale, precum şi pentru conceperea şi perfecţionarea detectoarelor de unde gravitaţionale LIGO (SUA) şi VIRGO (Italia). Distincţia a fost împărţită între fizicianul german Rainer Weiss, care a primit jumătate din premiu, în timp ce cealaltă jumătate le-a revenit cercetătorilor americani Barry C. Barish şi Kip S. Thorne. AGERPRES

Te-ar putea interesa și: