Taxa clawback a adus aproape 2 miliarde de lei la bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate în intervalul ianuarie – octombrie 2018, cu aproape 15% mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2017. Taxa clawback, plătită de producătorii de medicamente, e a treia cea mai mare sursă de venit la bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, din care CNAS plăteşte furnizorii de servicii cu care a încheiat contracte.

Clawback a ajuns la 24,13% în primul trimestru din 2018 şi este cu aproape 4,3 puncte procentuale mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului 2017, dar şi cu 8,51 puncte procentuale mai mare decât în primul trimestru din 2016, arată datele trimise de Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER) pentru Economica.net.

CNAS a încasat peste 1,99 miliarde lei din clawback în primele zece luni ale anului 2018, cu 14,86% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2017.

La nivelul din trimestrul I, taxa clawback reprezintă 34% din preţul de producător pentru medicamentele sub 25 de lei. Spre comparaţie, taxa clawback reprezintă 24% din preţul de producător pentru medicamentele care costă peste 3.000 lei (deci cu 10 puncte procentuale mai mare pentru medicamentele ieftine), a explicat Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR).

Taxa clawback, puternic contestată de producătorii de medicamente, e principalul motiv al dispariţiei de pe piaţă a medicamentelor ieftine, au atras atenţia producătorii de medicamente, în repetate rânduri, în ultimii ani. Creşterea acestei taxe afectează pacienţii care nu mai găsesc, la un preţ corect, medicamentele de care au nevoie, afectează sistemul sanitar care va plăti mai mult pentru tratamente mai scumpe, dar şi producătorii de medicamente care sistează planurile de dezvoltare şi extindere, adaugă PRIMER.

Sursa: Economica.net

Te-ar putea interesa și: