Nicu Ştefănuţă oferă informații despre aderarea la Schengen
Aderarea la Schengen. Potrivit eurodeputatului român Nicu Ştefănuţă, în cazul în care nu se va lua o decizie pozitivă cu privire la aderarea României la Schengen, în Consiliul JAI (Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne) din decembrie, amânarea ulterioară poate fi de lungă durată. Acest lucru poate duce la întârzieri ale procesului de până la un an.
Eurodeputatul, afiliat la grupul Verzilor, susține că, în cazul lipsei unei decizii în cadrul Consiliului din 4-5 decembrie, România va fi nevoită să mai aștepte „peste şase luni, dacă nu un an”.
Surse guvernamentale din Capitală au comunicat săptămâna trecută că, pe baza informațiilor disponibile, la reuniunea JAI nu se va organiza un vot referitor la aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen. Acest lucru contravine așteptărilor. Posibilitatea unui astfel de vot era menționată în agenda provizorie a reuniunii.
Sursele susțin că se poartă discuții despre posibilitatea organizării unui Consiliu JAI extraordinar către sfârșitul lunii decembrie. În cadrul acestei întâlniri, se ia în considerare analizarea aderării României la spațiul Schengen în două etape distincte. Prima etapă ar implica includerea frontierelor aeriene în spațiul european de liberă circulație, planificată să aibă loc începând cu martie 2024.
Un document public emis de Consiliu vineri nu mai include mențiuni cu privire la un posibil vot referitor la o „decizie a Consiliului privind aplicarea deplină a acquis-ului Schengen în România și Bulgaria”. În schimb, documentul indică doar o discuție cu privire la stadiul în care se află dosarul, denumită „state of play”.
O decizie nu va fi luată înainte de alegerile europene
Eurodeputatul român Nicu Ştefănuţă susține că o decizie cu privire la aderarea României va fi dificil de luat. Mai ales înainte de alegerile europene.
„Eu nu ştiu să se facă lărgiri sau cel puţin foarte greu se fac în context de alegeri. Şi atunci mă tem că ne cam amână destul de mult. Ne amână peste şase luni, dacă nu un an chestia asta de acum. (…)
Avem deja două războaie serioase aproape de noi, vedem că graniţele devin din ce în ce mai multe şi în interiorul zonei Schengen, deci eu nu ştiu, mi-e teamă să zic 2025, dar cam încolo mergem, în contextul în care totul merge bine”, a adăugat el.
În același context, Nicu Ștefănuță exprimă îndoiala cu privire la organizarea unui Consiliu JAI extraordinar spre sfârșitul lunii decembrie, argumentând că nu ar exista suficient timp pentru ca lucrurile să evolueze într-o direcție pozitivă pentru România.
„Nu, eu nu cred în aşa ceva, îmi pare rău să zic. De ce ar face un JAI special când acum este un subiect de ‘state of play’, adică de progres intermediar. În octombrie nu s-a discutat ca lumea, acum nu se discută ca lumea, deci de ce ar face după Crăciun dintr-o dată? Ce s-ar schimba după Crăciun în termeni politici? Pentru că politica Austriei nu se va schimba până după alegerile lor de la anul, asta vă garantez. În Olanda situaţia tot aşa va fi. Deci nu ştiu ce se schimbă după Crăciun”, a adăugat Ştefănuţă.
Potrivit lui, prin anunțul Guvernului despre organizarea unui Consiliu JAI Extraordinar, se dorește doar o salvare de imagine. El spune că se încearcă „cumva să păstreze speranţa românilor, să nu fie dezamăgirea totală”.
Tema migraţiei, foarte importantă și în Olanda
În plus, Nicu Ștefănuță argumentează că rezultatul alegerilor din Olanda, unde Partidul Libertății de extremă dreapta condus de Geert Wilders a obținut cel mai mare număr de mandate în legislativ. Astfel, s-a transmis un semnal evident, un mesaj pe care guvernul provizoriu al lui Mark Rutte nu-l poate ignora.
„Votul dat de populaţie cam indică o oboseală în privinţa migraţiei, nu? De fapt tema migraţiei a fost foarte importantă în Olanda în timpul dezbaterilor. Chiar dacă vorbim despre libera circulaţie, şi nu de migraţie, în capul oamenilor diferenţa nu e făcută foarte clar. (…) Pe români îi consideră uneori ca nişte migranţi, din păcate, nu lucrători europeni sau cetăţeni europeni, pentru că ăsta este semnalul pe care îl primesc de la UE. Şi atunci în ochii cetăţenilor care au votat în Olanda chestiunea migraţiei este una şi aceeaşi (cu cea a liberei circulaţii – n.r.)”, a afirmat eurodeputatul.
Astfel, Ştefănuţă nu crede că Mark Rutte, premierul în exerciţiu al Olandei, va da un vot pozitiv pentru extinderea Schengen.
