Anularea alegerilor prezidențiale din 2024 a alimentat haosul politic
România se confruntă cu o criză politică profundă după ce alegerile prezidențiale de anul trecut au fost invalidate de Curtea Constituțională, la scurt timp după victoria neașteptată a lui Călin Georgescu, un candidat cunoscut pentru viziunile sale conspiraționiste și legăturile tulburi cu zone de influență externe.
Decizia anulării scrutinului a declanșat proteste, acuzații de ingerință internațională și un val de neîncredere în procesul democratic.
Ascensiunea neașteptată a lui Călin Georgescu
Călin Georgescu, un nume aproape necunoscut în politica tradițională, a captat atenția publicului ca simbol al rupturii față de „sistem”.
Cu un discurs populist, retorică anti-occidentală și o prezență puternică pe rețelele sociale, el a reușit să atragă un segment important al electoratului dezamăgit de clasa politică actuală.
În multe regiuni, a obținut scoruri de aproape 40%, un semnal clar al polarizării din societatea românească.
În ciuda imaginii construite de „salvator”, trecutul său ridică semne de întrebare. Călin Georgescu a fost prezentat în spațiul public ca adept al unor idei marginale, de la teorii despre extratereștri până la simpatii față de lideri autoritari sau responsabili de crime istorice.
Cu toate acestea, mesajele sale au găsit ecou în rândul unui public obosit de promisiunile goale ale establishmentului.
Rețele sociale, propagandă și umbrele Kremlinului
Sorin Ioniță, politolog și expert în combaterea dezinformării, a remarcat o mobilizare masivă a rețelelor de conturi obscure pe TikTok, care inițial promovau teorii ezoterice, dar care au trecut brusc la susținerea lui Georgescu.
„Am observat cum conturi care înainte distribuiau conținut ezoteric au început, brusc, să promoveze propaganda electorală”, spune el.
Mai mult, suspiciunile legate de sprijinul din partea Rusiei se amplifică.
De la stilul de viață opulent al candidatului, trăind ani întregi în Viena fără surse clare de venit, până la legăturile sale cu persoane din cercuri de influență, totul pare să indice o agendă mai amplă.
Petru Romoșan, poet și fost editor, a declarat că Georgescu fusese propus pentru funcția de premier încă din 2009, într-un plan ce amintea de tranziția puterii de la Elțîn la Putin.
O vizită la Muntele Athos l-a transformat pe Călin Georgescu
Sergiu Celac, fost ministru de externe și unul dintre cei considerați apropiați ai lui Georgescu, încearcă să se distanțeze.
„A fost doar un prânz lipsit de importanță. Eu m-am ținut mereu departe de conspirații.”
Cu toate acestea, recunoaște că l-a întâlnit de mai multe ori și sugerează că o vizită spirituală pe Muntele Athos l-ar fi transformat profund pe fostul candidat.
Într-o declarație cu tentă apocaliptică, Romoșan afirmă:
„Planul era ca Băsescu să-i predea puterea lui Georgescu, așa cum Elțîn i-a predat-o lui Putin”. „Nu e destinul lui să fie președinte. El e menit să distrugă ceva. Nu știu ce.”
Jocuri internaționale și destabilizare internă
Anularea alegerilor a fost justificată prin „nereguli grave ce au compromis integritatea scrutinului”, însă mulți consideră această decizie o intervenție brutală a statului împotriva unui val politic neașteptat. Laura Gherasim, juristă și membră AUR, a sugerat că decizia ar fi fost influențată din afara țării:
„Poate că președintele Franței Macron a pus mâna pe telefon”
Ea respinge complet ideea unei implicări rusești:
„Nu există nicio dovadă!”
În replică, Alexandru Muraru, deputat PNL și președinte al comisiei pentru controlul serviciilor secrete, susține contrariul.
„Există dovezi clare privind implicarea Rusiei și legături între Georgescu și serviciile secrete ruse.”
Totodată, recunoaște că anularea alegerilor a produs o fisură în încrederea populației:
„Exact aici apar teoriile conspirației. Dar nu aveam altă opțiune, suntem o democrație tânără.”
Alegerile prezidențiale au fost reluate, iar unii români din Diaspora deja și-au exprimat opțiunea de vot.
