Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a decis joi menţinerea dobânzii de politică monetară la nivelul actual de 1,75% pe an, dar şi a ratelor rezervelor minime obligatorii atât la lei, cât şi la valută.

„Procesul de numire a unui nou Guvern accentuează incertitudinile legate de mixul de politici macroeconomice, mai ales că bugetul pe 2016 este încă neconfigurat“, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
În opinia sa, efectele acestui fapt asupra economiei vor depinde de rapiditatea cu care se va forma noul guvern şi deciziile pe care le va lua, însă banca centrală şi-a creat „câmp de acţiune şi acea poziţionare pentru a face faţă unor situaţii dificile“.

„În prezent, situaţia macroeconomică pe care noi o monitorizăm şi de care răspundem este stabilă, în general poziţia economică a ţării este bună şi inclusiv prin deciziile de astăzi (joi – n.r.), reafirmăm prudenţa pe care am manifestat-o în trecut, ne-am creat câmp de acţiune şi acea poziţionare pentru a face faţă unor situaţii dificile“, a explicat Isărescu.
În plus, decizia vine în contextul în care, timp de trei luni consecutive, inflaţia s-a aflat în teritoriu negativ, iar banca centrală estimează că situaţia se va menţine şi în următoarele trei trimestre. În mod normal, într-o astfel de situaţie, banca centrală ar fi trebuit să decidă reducerea dobânzii de politică monetară pentru a ieftini şi mai mult creditele şi a stimula consumul.

În România, însă, consumul este deja stimulat de reducerea TVA la alimente de la 24% la 9%, din vara acestui an, şi va fi în continuare stimulat, de la 1 ianuarie 2016, odată cu scăderea cotei generale de TVA de la 24% la 20%. Cel puţin aceasta este interpretarea celor de la BNR, inclusiv atunci când susţin că, deşi tindem să avem inflaţie negativă aproape un an, în România nu este deflaţie. 

Fără reducerile de TVA, inflaţia ar fi fost de peste 2% în 2016

Mai mult, într-o prezentare recentă, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, susţinea că, în absenţa măsurilor de reducere a TVA, atât la alimente, cât şi cota generală, inflaţia anuală ar fi depăşit 2% pe parcursul anului viitor, dar s-ar fi menţinut sub ţinta staţionară de 2,5%, dar în interiorul intervalului de variaţie de plus/minus un punct procentual.
În plus, deciziile băncii centrale iau în calcul şi presiunile inflaţioniste date de majorările salariale în sectorul bugetar, de măsurile similare care pot apărea într-un an electoral, dar şi de avansul deja prea rapid al creditării, în special pentru populaţie.

În aceste condiţii, băncile nu vor mai fi stimulate să reducă dobânzile, nici la credite şi, speră deponenţii, nici la depozite. În acest caz, deşi BNR susţine că dobânzile sunt real pozitive (adică acoperă inflaţia şi lasă un câştig real deponentului), tot mai mulţi clienţi reclamă faptul că scot dintr-un depozit la termen mai puţini bani decât depun, din cauza comisioanelor aplicate de bancă.

În acelaşi timp, menţinerea ratelor rezervelor minime obligatorii la 8% la lei şi la 14% la valută reprezintă un semnal de atenţionare pentru bănci în privinţa creşterii rapide a creditării, în special la lei. BNR a abandonat, pe termen nedefinit, calendarul de reducere a RMO, deşi în prima parte a acestui an anunţase că intenţionează să ajungă cu ratele la nivelul mediu european de 2% în aproximativ doi ani.

Decizie aşteptată de analişti

Analiştii ING Bank au anticipat această decizie a BNR, pe baza creşterii puternice a consumului din acest an.
„Comerţul cu amănuntul a înregistrat un rezultat foarte puternic în septembrie”, susţin analiştii citaţi. Chiar Institutul Naţional de Statistică a anunţat, pentru septembrie, o creştere de 10,9% în ritm anual şi una de 8,7% faţă de august.
Cea mai mare creştere vine din alimente, unde ritmul anual a fost de 27,3%, ccea ce arată o reducere a evaziunii fiscale după reducerea TVA de la 24% la 9% pentru aceste produse, mai spun reprezentanţii ING.
Şi vânzările de bunuri nealimentare au crescut cu 3,8% în ritm anual, iar cei de la ING apreciază că începe să se simtă accelerarea creditării şi creşterea venitului disponibil. Avansul pe acest segment al comerţului ar putea fi afectat spre sfârşitul anului de amânarea consumului populaţiei în aşteptarea reducerii cotei generale de TVA de la 24% la 20%.

„Asemenea rezultate puternice vor face mai dificil pentru BNR să urmeze băncile centrale din regiune într-o retorică favorabilă relaxării politicii monetare”, arată economiştii ING.

Cererea internă va rămâne puternică şi anul viitor, pe fondul unei politici bugetare mai laxe, ce va aduce deficitul la 3% din PIB, mai arată analiştii.

În acest an, BNR a redus, cumulat, dobânda de politică monetară cu un punct procentual, de la 2,75% pe an în decembrie 2014 la 1,75% pe an în prezent. În privinţa RMO, a avut loc o singură modificare, în  şedinţa din luna mai, când banca centrală a decis reducerea rezervelor la pasivele în lei de la 10% la 8%. Tot atunci a avut loc şi ultima reducere a dobânzii de politică monetară de la 2% pe an la 1,75% pe an.

Procesul de numire a unui nou Guvern accentuează incertitudinile legate de mixul de politici macroeconomice.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR

Decizii de politică monetară ale BNR pe parcursul anului 2015
7 ianuarie
– reducerea dobânzii la 2,5% pe an
- menţinerea RMO (10% la lei,
14% la valută)
4 februarie
reducerea dobânzii la 2,25% pe an
menţinerea RMO (10% la lei, 14% la valută)
31 martie
reducerea dobânzii la 2% pe an
menţinerea RMO (10% la lei, 14% la valută)
6 mai
reducerea dobânzii la 1,75% pe an
reducerea RMO la lei la 8%, menţinere la valută la 14%
1 iulie
menţinerea dobânzii la 1,75% pe an
menţinerea RMO (8% la lei, 14% la valută)
4 august
menţinerea dobânzii la 1,75% pe an
menţinerea RMO (8% la lei, 14% la valută)
30 septembrie
menţinerea dobânzii la 1,75% pe an
menţinerea RMO (8% la lei, 14% la valută)
5 noiembrie
menţinerea dobânzii la 1,75% pe an
menţinerea RMO (8% la lei, 14% la valută).
sursa: BNR