Parerile sunt unanime, cu o singura exceptie, si in privinta sondajelor radio furnizate de companiile specializate.
Oricum, anul 1999 a insemnat o crestere a concurentei, cel putin in Bucuresti. Si unde exista concurenta, exista si raspunsuri pertinente la astfel de intrebari:
1) Cum caracterizati anul 1999 sub raportul investitiilor publicitare in radio? La cat estimati ca se ridica investitiile publicitare in piata radio, din Romania, in 1999?
2) Cum s-a dezvoltat reteaua dvs. in teritoriu?
3) Sunteti multumit de serviciile companiilor care masoara audienta radio?

Andrei Gheorghe, director executiv ProFM
„Anul 1999 a fost relativ stabil, mai bun decat 1998, pentru ca s-a intensificat competitia.”
1) Anul 1999 fost un an relativ stabil, mai bun decat 1998 pentru ca s-a intensificat competitia. Investitiile publicitare in piata radio sunt estimate la 6,5 milioane de dolari.
2) In 1999, reteaua ProFM a inregistrat 14 statii proprii si 14 statii afiliate. Au devenit operationale statiile proprii, Chisinau 106,9 MHz (Republica Moldova) si Cluj 99,8 MHz. S-au obtinut urmatoarele licente de emisie ce vor deveni operationale in anul 2000: Timisoara – 97,4 MHz si Campina-93,3 MHz. Au fost afiliate reteaua Alpha Pro (in componenta careia intra statiile Pitesti 90,7 MHz, Campulung Muscel 94,1 MHz si Curtea-de-Arges 90,9 MHz) si statiile Valcea 3 (Dragasani 98,6 MHz) si Valcea 4 (Balcesti 94,7 MHz).
3) Sondajele de audienta sunt principalul instrument de lucru. Totusi, datele goale, netrecute prin filtrul intuitiei si neamendate de experienta te pot insela amarnic.

Giuseppe Rossi, director general Radio Contact, afirma ca
„sondajele sunt nereprezentative pe piata si dau dovada de subiectivism”.
1) Nivelul investitiilor publicitare in radio a fost in scadere anul acesta fata de 1998. Investitiile publicitare se ridica, dupa parerea mea, la cinci milioane de dolari.
2) In anul 1999, au intrat in emisie doua noi statii radio proprii: Radio Contact Oradea si Radio Contact Pitesti.
3) Sondajele sunt nereprezentative pe piata si dau dovada de subiectivism .

Daniel Klinger, director general Uniplus Radio
„Acordarea licentei nationale radio s-a facut in conditii neclare, asta ca sa nu spun ilegale.”
1) Anul 1999 a fost mai prost decat 1998 din punctul de vedere al investitiilor in publicitate. Daca in 1998 s-a estimat ca investitiile in publicitatea radio au fost undeva intre 5,8-6,5 milioane dolari, cred ca in 1999 acestea nu au depasit 6 milioane USD, dar, cel mai probabil, s-au situat pe la 5,5 milioane dolari. Aceste scaderi sunt consecintele situatiei economice din tara.
2) In 1999, reteaua Uniplus a deschis un nou post la Resita si a finalizat pregatirile pentru inceperea emisiei la Miercurea-Ciuc. Doua posturi de radio din Satu Mare si din Bistrita s-au alaturat retelei noastre. Acum, programele Uniplus pot fi ascultate in 11 orase din Romania. Tot in 1999, am finalizat procedurile de ridicare a puterilor de emisie. Cea mai mare realizare pentru Uniplus ramane schimbarea frecventei de emisie a postului din Bucuresti, care din 22 decembrie emite pe noua frecventa 99,3 MHz in locul celei de 69,8 MHz. De asemenea, am pus in functiune sistemul de automatizare si comanda prin satelit.
3) Anul 1999 a fost anul in care principalele retele radio impreuna cu BBC World Service – redactia in limba romana – si Societatea Romana de Radiodifuziune au esuat in incercarea de a construi un comitet care sa se ocupe cu studiile de audienta. In lipsa unui studiu unic, acceptat de catre toti operatorii, credibilitatea studiilor existente pe piata scade o data cu cresterea diferentelor intre rezultatele publicate. Sper ca in 2000 sa se cristalizeze o formula a unui sondaj unic, acceptat atat de operatori, cat si de catre agentiile de publicitate. Dar evenimentul care influenteaza cel mai puternic piata il reprezinta acordarea primei licente pentru reteaua nationala radio. Este cu atat mai grav cu cat acordarea acestei licente s-a facut in conditii neclare, asta ca sa nu spun ilegale. Imi pastrez parerea ca investitorul care a castigat licenta nu este dispus sa investeasca suma necesara construirii retelei

Valeriu Rus, director general adjunct Radio 21
„Este inexplicabil ca in aceeasi luna, un institut sa publice un sondaj care difera sensibil de cel realizat de un alt institut.”
1) Anul 1998 a reprezentat, indubital, un „boom” pe piata publicitara romaneasca. Din punctul nostru de vedere, ceea ce nu este neaparat valabil pentru intreaga piata radio autohtona, anul care a trecut a fost ceva mai bun, dar este vorba de o imbunatatire relativa, datorata cresterii cotei de piata (market-share) a Radio 21.
Din pacate, fiscalitatea alarmanta din 1999 a stopat dezvoltarea pietei publicitare in parametrii pe care-i anunta situatia din anul precedent. Speram ca cifrele ce vor fi publicate in curand vor arata macar o stagnare fata de 1998, dar ne temem, din nefericire, de o scadere.
2) In anul abia incheiat, Radio 21 a adaugat la reteaua sa inca o statie, la Pitesti, si a reusit unificarea filialelor din punctul de vedere al programelor, prin trecerea la emisia prin satelit a studioului central din Bucuresti. Ne aflam deja in faza negocierilor finale cu o serie de operatori radio locali, in vederea semnarii unor contracte de afiliere la reteaua Radio 21.
3) Din pacate, desi eforturile depuse de cele doua institute specializate sunt considerabile si le apreciem, rezultatele lor sunt de multe ori bizare, privite in dinamica. Cu alte cuvinte, este imposibil ca intr-o piata de radio relativ normala (iar piata romanesca se inscrie in aceste limite) sa apara diferente de audienta, de multe ori majore, de la o luna la alta, in conditiile in care radiourile nu schimba nimic in programele lor, nu au campanii publicitare masive sau nu exista conditii temporale specifice (sezon de concedii etc.) Mai mult decat atat, este inexplicabil ca in aceeasi luna un institut sa publice un sondaj care difera sensibil de cel realizat de un alt institut. Care dintre ele este cel bun? Acest lucru nu face decat sa ingreuneze gandirea unor strategii de programe pertinente, cata vreme „metrul difera de la o luna la alta”. Speram ca lucrurile sa se imbunatateasca, cat de curand, pentru ca si aici exista un interes comun: cu cat sondajele vor reflecta mai fidel realitatea, cu atat programele de radio vor fi mai bune, raportul pret/audienta va fi din ce in ce mai apropiat de realitate si mai stabil si, in mod automat, piata publicitara radio va avea o alta credibilitate.

Liviu Deaconu, director general Radio Brasov – Mix FM
„Cifra noastra de afaceri a inregistrat o usoara crestere de 10%.”
1) Chiar daca la nivelul anului 1999 bugetele firmelor au fost reduse, acordandu-se o mare atentie alocarii resurselor, bugetele alocate publicitatii au fost considerate ca niste investitii nu ca niste cheltuieli. In ceea ce priveste Reteaua Mix FM, cifra de afaceri, care nu este altceva decat investitii materializate de catre clientii nostri in publicitate, a inregistrat o usoara crestere de 10%.
2) Reteaua Mix FM dispune de 22 de posturi de radio proprii si afiliate. Realizarile anului 1999 au constat in afilierea postului Radio Tinerama Bucuresti la reteaua Mix FM, obtinerea unei autorizatii de emisie in banda vest pentru acest post si obtinerea Deciziei de Autorizare pentru transmisia programelor noastre prin satelit.
3) Avand in vedere concurenta destul de mica pe piata firmelor specializate in sondarea audientei, consideram preturile destul de ridicate comparativ cu incasarile posturilor locale de radio.

Tudor Musat, director de programe Radio Total
„In acest an, vom exploata la maximum potentialul comercial al postului in Timisoara.”
1) Piata publicitatii radio din 1999 se plaseaza la nivelul anului 1998. Investitiile publicitare brute in 1999 se ridica la 30 milioane de dolari. Subliniez ca este un volum brut, evaluat pe baza tarifelor-lista (rate-card). r
2) Am reusit sa facem din statia noastra locala de la Timisoara un post foarte ascultat in zona si am izbutit, de asemenea, sa trecem aceasta statie in banda vest. In acest an vom incerca sa exploatam la maximum potentialul comercial al postului si al zonei in care emite. Din punct de vedere tehnic, conform conventiei cu Agentia Nationala pentru Comunicatii, am obtinut cresterea puterii de emisie cu trei decibeli. r
3) Radio Total este abonat la IMAS si CSOP. Neconcordantele dintre rezultatele celor doua studii sunt evidente si constant prezente. E de presupus ca exista probleme in construirea esantionului reprezentativ (panel), in schimbarea componentei acestora si in metoda de interviu. r
Aceasta, mai ales in cazul CSOP care, spre exemplu, nu ofera intervievatilor sansa de a declara singuri ce post asculta, ci le indica o lista intr-o ordine care de multe ori devine, din comoditate, ordinea prezenta in rezultatele finale ale studiului. Neconcordantele atat de flagrante nu fac decat sa puna sub semnul intrebarii veridicitatea datelor, creand de multe ori prejudicii in randul celor interesati de difuzarea mesajelor publicitare. tr