Bucureştiul, invadat de ţânţari şi căpuşe?! Tratamentele cu insecticide au întârziat extrem de mult

Capitala României ar putea fi, în această vară, un oraş plin de ţânţari, căpuşe şi chiar şobolani. Totul, din cauză că autorităţile au întârziat foarte mult tratamentele împotriva acestora dăunători, care trebuiau să înceapă, în mod normal, la finalul lunii martie. Însă nici până acum nu s-au început tratamentele.

Probleme serioase pentru bucureşteni: în acest an, locuitorii Capitalei ar putea fi invadaţi de ţânţari şi căpuşe, având în vedere că nu a fost efectuat până acum niciun tratament împotriva acestora, deşi a trecut deja de jumătatea lunii mai.

De obicei, aceste tratamente cu insecticide erau făcute începând cu finalul lunii martie.

Programul Unitar de Acțiune, care stabilește numărul de tratamente și locurile în care se aplică, urma să fie aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti pe 26 aprilie, însă dezbaterea a fost atunci amânată. Consiliul General a decis ulterior că tratamentele să fie efectuate abia la finalul lunii mai.

Bugetul pentru combaterea insectelor, dar şi a şobolanilor, va fi în acest an de aproximativ 38 milioane de lei. Acţiunile vor fi demarate tot de către Compania Municipală Eco Igienizare, deşi ea se află în procedură de dizolvare.

Vom fi invadaţi de ţânţari în această vară?

Biologul Răzvan Popescu Mirceni a explicat, pentru Digi24: “Cu siguranță ne putem aștepta la o creștere a numărului de țânțari, atâta vreme cât nu există factorul repelent care să-i îndepărteze. Se vor aglomera și mai tare, pentru că au o resursă de hrană și fac parte din acele specii care se aglomerează pe lângă comunitățile umane.”

Speranţa pentru a nu creşte foarte mult populaţia de ţânţari este să avem un sezon mai secetos şi să se aplice tratamentele necesare în zonele lacurilor, a mai precizat biologul.

Ne putem aştepta la două valuri mai importante de ţânţari în iunie şi septembrie, în timp ce căpuşele sunt mai active şi răspândite în mai-iunie şi la începutul lunii iulie.

Nu ar trebui folosite tratamente chimice în zonele deschise

Răzvan Popescu Mirceni mai spune că, în opinia sa, autorităţile ar trebui să renunţe la folosirea tratamentelor chimice în zonele deschise. Ar fi de preferat cel mult substanțe cu rol de îndepărtare a insectelor, dar nu cele care sunt toxice.

Motivul: în general, acestea din urmă au efecte şi asupra prădătorilor naturali ai ţânţarilor, cum ar fi libelulele, o grupă de insecte mult mai sensibilă și mai puțin adaptabilă la insecticide. Pe de cealaltă parte, ţânţarii sunt mult mai rezistenţi şi supravieţuiesc deseori substanţelor chimice folosite.

Biologul consideră că, în timp, s-ar putea ajunge la soluţia testată în prezent în SUA, unde au fost lansate populații de țânțari modificați genetic, care să genereze urmași non-fertili în rândul populației naturale.

Cât despre căpuşe, Răzvan Popescu Mirceni spune că acestea sunt şi mai rezistente decât ţânţarii la insecticide, iar o soluţie ar fi adoptarea unor păsări din neamul bibilicilor, singurele păsări ce consumă pe scară largă aceste nevertebrate.

Sursa foto: Dreamstime