Numărul românilor care s-au întors din străinătate de la începutul crizei este mult mai mic decât se anticipase. Pe de altă parte, el a fost compensat de plecările care au avut loc în ultimele 18 luni.
Exportul de români
În primele câteva luni de la debutul crizei economice în ţara noastră, între 2,5 şi 2,7 milioane de cetăţeni români se aflau în străinătate, potrivit unui raport al OECD, care precizează că numărul real este probabil mai mare. Cei mai mulţi se aflau în Italia (796.000, înregistraţi oficial, adică dublu faţă de 2006) şi Spania (797.000). Spre comparaţie, numărul de cetăţeni străini aflaţi în România cu statut legal era de doar 76.700 (24% din Italia, 18% din Germania, dar marea majoritate din Republica Moldova).
Răul cel mai mare
Preşedintele Băsescu promite revenirea la 19% a TVA, abia majorată la 24%, şi se jură că va impozita pensiile. Ministrul Şeitan confirmă că schema e-n studiu. Premierul Boc se opinteşte-n TVA şi-n cota unică, demonizată de ministrul Vlădescu. Fiscalitatea excesivă, care ne pune în vădit dezavantaj faţă de vecini, este deja răul cel mai mic. Şi mai mulţi investitori va alunga haloimăsul din care nimeni nu mai înţelege nimic.
Din V în W
România va fi ultima ţară din UE care va ieşi din recesiune, susţine directorul general al ING Bank, Mişu Negriţoiu, apreciind că trecem printr-o criză în W, care se va încheia probabil în 2012: „Suntem singura ţară din regiune care se confruntă cu o recesiune în formă de W. Anul trecut am căzut cu 7%, anul acesta, cu circa 3%, iar anul viitor vom avea un plus în prima perioadă, iar după aceea ne vom duce iarăşi în jos.“ Declinul din acest an va fi agravat de prăbuşirea consumului şi efectele inundaţiilor: „Nu mai avem aceeaşi perspectivă pentru creşterea consumului. Preţurile vor creşte, salariile vor fi mai mici, şomajul va creşte, consumul va scădea.“ O altă circumstanţă agravantă este instabilitatea fiscală, în condiţiile în care autorităţile, în loc să ia decizii care să stimuleze economia, se lansează în dispute fiscale, cu „declaraţii ce nu exprimă decât panică, o oarecare ignoranţă, o imposibilitate în a construi ceva solid pe termen lung. De aici vine instabilitatea.“
Oraşe cu potenţial
În ciuda contextului local deosebit de dificil, Bucureştiul este cotat de Oxford Economics drept oraşul european cu cea mai ridicată rată de dezvoltare (7,2%) în perioada 2010-2015, înaintea altor capitale de pe continent: Sofia (6,3%), Varşovia (5,7%), Praga (4,2%), Helsinki (3,7%), Stockholm, Budapesta, Londra, Bruxelles şi Oslo.
DECLARAȚIA SĂPTĂMÂNII
Nu sunt mulţumit de calitatea morală a multora dintre angajaţii Gărzii Financiare. Iau şpagă!
Sorin Blejnar, preşedintele ANAF
34% din PIB era datoria publică a României, adică 174 miliarde de lei, la finele lui aprilie, de la 30% din PIB, cât fusese cu numai o lună înainte.
