Deşi numărul celor fără serviciu se reduce, firmele nu încetează să anunţe disponibilizări. Iar cea mai mare sursă de şomeri ar trebui să devină, în următoarele luni, sectorul bugetar.
Numărul românilor fără loc de muncă a scăzut în iunie. „Rata şomajului s-a redus pentru a treia lună consecutiv“, a spus ministrul muncii, Mihai Şeitan. Nivelul de 7,44% înregistrat luna trecută este sub media europeană, însă „bucuria aparentă ascunde realitatea întârzierii restructurării aparatului bugetar, respectiv rate foarte mici ale ocupării populaţiei în vârstă de muncă“, spune Andreea Paul (Vass), consilier al primului-ministru. Mai mult, experţii susţin că rata şomajului scade în fiecare vară ca urmare a apariţiei joburilor sezoniere din agricultură, construcţii sau turism.
Totuşi, un semn că s-ar putea să nu fie vorba doar de influenţa anotimpului este dat de situaţia posturilor disponibile. La sfârşitul lui iunie, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) avea înregistrate aproape 12.000 de locuri de muncă vacante. În urmă cu numai câteva luni, în februarie, acest indicator oscila în jur de 7.000-8.000. În ciuda creşterii, suntem încă departe de nivelurile atinse înainte de criză: 26.000 de joburi neocupate în iunie 2008.
Cine şi unde se poate angaja
Doar o mică parte a slujbelor oferite săptămâna trecută (389) erau pentru cei cu studii superioare, 131 din acestea fiind pentru ingineri şi 30 pentru contabili. În schimb, industria textilă angaja peste 3.500 de muncitori calificaţi şi necalificaţi, în construcţii erau disponibile peste 1.000 de locuri de muncă, iar pentru şoferi erau vacante peste 350 de slujbe. Un nivel similar atingea oferta pentru lucrători comerciali şi vânzători, în timp ce pentru agenţi de pază existau mai mult de 200 de joburi libere.
Dar chiar şi pentru cei care sunt gata să accepte aproape orice fel de slujbă lucrurile nu sunt chiar aşa de simple, ci depind mult de zona în care se află. Dacă în Cluj şi Hunedoara erau peste 800 de locuri de muncă disponibile, în Bucureşti, Prahova şi Iaşi, câte 600, iar în Argeş, Bihor, Neamţ şi Sibiu, în jur de 500, în judeţe precum Ialomiţa, Mehedinţi, Dâmboviţa ori Botoşani numărul posturilor vacante se scria cu numai două cifre.
De altfel, potrivit datelor oficiale, rata şomajului a evoluat diferit în funcţie de judeţ. Astfel, în Bucureşti, Ilfov, Iaşi, Caraş Severin, Maramureş, Prahova sau Satu Mare, acest indicator a stagnat (sau chiar a crescut foarte uşor), iar în Bistriţa, Sălaj şi Constanţa a scăzut cu circa 0,7 puncte procentuale într-o singură lună (în ultimul judeţ, reducerea cumulată fiind, în ultimele două luni, de 1,7 puncte procentuale). Iar tendinţele diferite vor continua. Dacă pe litoral sezonul estival a creat cel puţin câteva mii de locuri de muncă, în alte regiuni, joburile dispar cu sutele. Upsom din Ocna Mureş, de pildă, a anunţat că va concedia 760 de angajaţi. „Criza ne-a afectat foarte tare, nu am mai putut să ţinem pasul cu scăderile de preţ“, a explicat decizia directorul general executiv al companiei, Ioan Bogdan. Restructurările de la Upsom vor aduce, la nivelul judeţului Alba, o creştere a ratei şomajului cu 0,5 puncte procentuale. Şi în Prahova s-a anunţat, pentru iulie şi august, disponibilizarea colectivă a cel puţin 780 de persoane, ceea ce va însemna o majorare cu circa 0,3 puncte procentuale a ratei şomajului din zonă. Iar asta fără a lua în calcul viitoarele concedieri din aparatul bugetar, ce ar putea, conform ultimelor informaţii, să ducă la dispariţia a cel puţin 70.000 de posturi la nivel naţional.
680.000 de români nu au serviciu, iar 300.000 din ei nu mai primesc ajutor de şomaj. Spre comparaţie, doar de la debutul crizei, în SUA au dispărut 7,9 milioane de joburi
