Împrumutul de la CE: 7-8 miliarde de euro
O primă informaţie despre nivelul împrumutului pe care l-ar putea contracta România de la instituţiile internaţionale a apărut la sfârşitul săptămânii trecute. „Un acord de finanţare cu Comisia Europeană (CE) va fi probabil anunţat în curând. E o problemă de luna martie, aprilie. Chiar luna martie“, a afirmat Claudiu Cercel, directorul general adjunct al BRD – Groupe Société Générale, citat de agenţia Mediafax. Potrivit oficialului BRD, împrumutul va avea o valoare de şapte-opt miliarde de euro şi va fi contractat, după toate probabilităţile, cu Comisia Europeană, sub monitorizarea Fondului Monetar Internaţional (FMI). Totuşi, Cercel a precizat că nu este clar ce formă va avea acordul cu FMI – anume, dacă va fi unul de finanţare sau de monitorizare. Cu o zi înainte de declaraţia lui Claudiu Cercel, ministrul finanţelor, Gheorghe Pogea, afirmase că România va contracta un pachet de împrumuturi de la CE, instituţiile financiare internaţionale, dar şi, posibil, FMI.
Excedent bugetar în prima lună a anului
Bugetul general consolidat a înregistrat în luna ianuarie un excedent de 1,64 de miliarde de lei, reprezentând echivalentul a 0,3% din produsul intern brut (PIB), potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor vineri, 6 martie. Astfel, veniturile la buget au reprezentat în ianuarie 15 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile s-au situat la nivelul de 1,4 miliarde. Raportat la nivelul PIB estimat pentru acest an la 579 de miliarde de lei (144,7 miliarde de euro), veniturile bugetare au echivalat cu 2,6% din PIB, iar cheltuielile 2,3%. Veniturile la bugetul de stat s-au ridicat la 6,35 de miliarde de lei, comparativ cu cheltuieli de 6,02 miliarde; în ceea ce priveşte bugetele locale, veniturile acestora s-au ridicat la 3,81 de miliarde, iar cheltuielile la 3,01 miliarde.
Legea salarizării bugetarilor e gata în aprilie
Proiectul de salarizare a personalului din sectorul bugetar va fi finalizat până la sfârşitul lunii aprilie, a declarat premierul Emil Boc. „Am decis ca până în 30 aprilie să avem finalizat proiectul de lege cu privire la salarizarea unică în România. În acest interval, vom realiza atât consultări cu patronatele, cu sindicatele şi cu alte structuri ale societăţii civile, cât şi consultări cu toate ministerele de resort, astfel încât această lege să fie înaintată în luna mai spre dezbatere Parlamentului şi să intre cât mai repede cu putinţă în vigoare“, a afirmat prim-ministrul. Una dintre solicitările sindicatelor din acest sector este ca legea unică de salarizare să prevadă ca salariul de încadrare să reprezinte cel puţin 80% din veniturile salariale, în timp ce adaosurile la salariu să nu depăşească 20% din venitul salarial. Liderii sindicali au afirmat, cu o lună în urmă, că prin această lege vor fi majorate salariile bugetarilor cu venituri mici şi, simultan, vor fi îngheţate salariile mari, astfel încât raportul dintre salariul minim şi cel maxim din sectorul bugetar să coboare de la 1:50 la 1:15.
O nouă amânare pentru Fondul Proprietatea
Selecţia administratorului Fondului Proprietatea va fi amânată până când Guvernul va lua o decizie referitoare la modul de continuare a acestui proces. Surse oficiale citate de agenţia Mediafax au declarat că amânarea va dura cel puţin o lună. Un comunicat de presă al Comisiei pentru selecţia administratorului Fondului Proprietatea precizează că prelungirea suspendării a fost determinată de faptul că este necesară examinarea concluziilor prezentate de comisie şi de către alte instituţii cu atribuţii în domeniu. Pe 15 februarie, procesul de selecţie a fost suspendat pentru 15 zile. Guvernul ia în calcul modificarea legislaţiei privind atribuţiile administratorului Fondului, prin restrângerea libertăţii decizionale şi introducerea unui mecanism mai eficient de control, considerând că actualul cadru legal nu asigură statului suficiente instrumente de intervenţie. În ianuarie, opt companii – Morgan Stanley, Julius Baer, Credit Suisse & OTP, ING Invest Management, AVIVA Global Services, BlackRock, FINAG Holding Gmbh şi Franklin Templeton Investments – au depus oferte de participare la selecţia administratorului Fondului.
Tranzacţiile imobiliare au scăzut în ianuarie cu 21%
Numărul tranzacţiilor imobiliare a fost, în luna ianuarie, de puţin peste 40.400, în scădere cu 21% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2008, conform datelor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară; în ianuarie 2008, au fost înregistrate 51.292 de asemenea tranzacţii. De asemenea, scăderea a fost tot de 21 de procente faţă de luna precedentă, decembrie 2008, când agenţia a catalogat 51.393 de tranzacţii.
Orange, venituri de 1,31 mld. euro
Veniturile Orange România au crescut în 2008 cu 6,5% faţă de anul anterior, la 1,31 de miliarde de euro, în timp ce numărul de clienţi a urcat cu 5,5%, până la 10,355 de milioane, potrivit raportului anual al grupului France Telecom, din care face parte şi operatorul de telecomunicaţii. Veniturile Orange România obţinute anul trecut din utilizarea reţelei de telecomunicaţii (apeluri transmise şi recepţionate, comisioane de acces la reţea, roaming şi servicii cu valoare adăugată) au scăzut anul trecut faţă de 2007 cu 5,6 procente, până la 301 milioane de euro. Pe piaţa locală, venitul mediu pe utilizator al operatorului a scăzut în 2008 cu 8,4% faţă de 2007, coborând de la 130 de euro la 119 euro. La nivel global, grupul France Telecom a înregistrat în 2008 venituri totale de 53,488 de miliarde de euro, în urcare cu 2,9% faţă de anul anterior; profitul net a avansat cu 13,6%, până la 5,2 miliarde de euro.
BM: sărăcia absolută ar putea creşte în România
Sărăcia absolută ar putea atinge în acest an, în contextul crizei economice, nivelul de 11%-12%, în urcare cu un procent sau două faţă de anul 2007, potrivit unui raport al Băncii Mondiale. „Guvernul ar putea avea în vedere contracararea impactului crizei prin utilizarea de măsuri care să rezolve cel mai bine şocurile temporare“, afirmă textul raportului. „Accentul va fi pus pe ajustarea în sus sau indexarea beneficiilor ţintite (venitul minim garantat, indemnizaţiile pentru creşterea copilului), precum şi pe păstrarea constantă, în termeni nominali, a alocaţiilor universale (pentru copii şi alţi beneficiari). Dacă acestea din urmă ar fi majorate, reintroducerea unor condiţii, precum şcolarizarea şi existenţa unor venituri reduse, ar fi de preferat. Altfel, costurile ar putea creşte până la 1,2% din PIB, faţă de nivelul actual de 0,4%-0,5% din PIB.“
Împrumuturile externe, cu scadenţă la 2013
Împrumuturile externe la care ar putea apela România ar trebui să fie rambursate în orizontul de timp al anului 2013, când sunt estimate intrări mai mari de fonduri de la Uniunea Europeană, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. „Trebuie să avem în vedere o rambursare care să acopere o capacitate relativ limitată de absorbţie a fondurilor Uniunii Europene, dar care să aibă în celălalt capăt intrările de la Uniune“, a afirmat guvernatorul. „Este vorba de 30 de miliarde de euro, astfel ca la orizontul anului 2013 să se ramburseze şi eventualele împrumuturi pe care România le are în vedere“, a explicat oficialul.
