Injecţie de fonduri în industria auto
Comisia Europeană (CE) pregăteşte un plan de stimulare economică pentru cele 27 de state membre, prin care industria auto europeană ar urma să primească de la Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) circa două miliarde de euro. Propunerea CE este o parte a unui pachet în valoare de 130 de miliarde de euro pentru stimularea economiilor celor 27 de state ale UE, care vor contribui cu echivalentul a 1% din produsul lor intern brut. CE propune crearea unui parteneriat public-privat finanţat de BEI cu scopul de a ajuta producătorii auto să dezvolte tehnologii ecologice. Potrivit preşedintelui CE, José Manuel Barroso, programul va fi aplicat în mod separat de statele membre, dar va fi coordonat la nivelul UE. Iniţiativa CE survine într-un context delicat pentru industria auto. În Romånia, vånzările de autovehicule noi au scăzut în luna octombrie cu 26,8% faţă de aceeaşi lună a anului trecut; în perioada ianuarie-octombrie, vånzările au fost cu 2,3% mai mici decåt în perioada similară a anului trecut, coborånd la 292.239 de unităţi. Uzina Dacia de la Mioveni şi-a suspendat pentru a treia oară producţia, pentru perioada 20 noiembrie – 7 decembrie, iar Guvernul a decis, ca măsură de sprijin a industriei, suspendarea pentru un an a taxei de poluare auto.
ACORD – Negocieri încheiate pentru Cernavodă
Săptămåna trecută, Nuclearelectrica a semnat acordul pentru înfiinţarea companiei care va construi reactoarele nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă. Cei şase investitori selectaţi sunt Enel (Italia), Electrabel (GDF Suez, Franţa), CEZ (Cehia), Iberdrola (Spania), RWE Power (Germania) şi ArcelorMittal Romånia. Într-o primă fază, Nuclearelectrica va forma o societate mixtă cu acestea, apoi, după un an şi jumătate şi după elaborarea unui studiu de fezabilitate se va determina valoarea investiţiei. Valoarea estimată de autorităţi este de circa patru miliarde de euro. În prezent, Nuclearelectrica deţine 51% din viitoarea societate, CEZ, 9,15%, GDF, Suez 9,15%, Enel, 9,15%, RWE, Power 9,15%, ArcelorMittal, 6,2% şi Iberdrola, 6,2%. Construcţia celor două noi reactoare ar putea începe în 2010-2011, urmånd ca ele să intre în funcţiune în 2014-2015. Fiecare unitate va avea o capacitate instalată de 720 MW.
INTENŢIE – Fed va reduce dobånda la zero?
Rezervele Federale (Fed), sistemul bancar central al Statelor Unite, ar putea reduce rata dobånzii de intervenţie la zero în următoarele două luni, de la 1% în prezent, potrivit portalului de informaţii financiare Bloomberg. Măsura instituţiei conduse de Ben Bernanke ar putea fi luată în două etape, de scădere a dobånzii cu cåte o jumătate de procent, pånă în luna ianuarie. Potrivit economistului Michael Feroli, de la JPMorgan Chase, Fed va menţine nivelul ratei la zero pe parcursul anului 2009, pentru a preveni scăderea în spirală a preţurilor. Potrivit agenţiei Reuters, indicele preţurilor de consum din SUA a coboråt în luna octombrie cu un procent, cea mai abruptă scădere lunară din ultimii 61 de ani, de cånd Departamentul american pentru Forţa de Muncă monitorizează acest indicator.
STUDIU – Preţurile activelor imobiliare, în picaj
Valoarea spaţiilor comerciale şi de birouri din Romånia a scăzut cu ponderi între 5% şi 20% în prima jumătate a anului, din cauza diminuării cererii şi a condiţiilor dificile de finanţare, potrivit unui raport al companiei de consultanţă Colliers. În afara Bucureştiului, valoarea activelor a scăzut cu 20% la spaţiile de birouri şi cu 15% la cele de retail. În Bucureşti, scăderea a fost de 5% la imobilele de birouri şi de 10% la spaţiile de retail. „Condiţiile de creditare au devenit mai stricte. Pentru cele mai multe credite pentru dezvoltarea de centre comerciale, băncile solicită un nivel de preînchiriere al spaţiului de pånă la 60%, faţă de 40% cåt era valabil la începutul anului. De asemenea, finanţarea băncii acoperă acum doar 60% din necesar, faţă de nivelul de 80% din ianuarie“, afirmă raportul.
PLAN – BERD creşte investiţiile la şapte miliarde de euro
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) are în plan o majorare semnificativă a investiţiilor în Europa Centrală şi de Est pentru anul viitor, pånă la şapte miliarde de euro, a afirmat preşedintele Instituţiei, Thomas Mirow, într-o scrisoare trimisă acţionarilor. Această majorare, la un nivel anual record pentru BERD, este destinată să atenueze impactul crizei financiare asupra ţărilor din regiune. Noul plan de investiţii pentru 2009 este cu peste un miliard de euro (aproape 20%) mai mare decåt cel existent în prezent. Banca îşi va majora investiţiile în toate statele unde BERD are operaţiuni. Aproape jumătate din investiţiile suplimentare vor fi realizate în Europa Centrală.
PROIECT – Serviciu special pentru bănci la ANPC
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) ar putea avea un serviciu special pentru supravegherea activităţilor financiar-bancare. Noua structură va lua naştere în urma aplicării unei directive europene care separă atribuţiile BNR (politica monetară şi supravegherea bancară) de cele de protecţie a consumatorului. De la 1 ianuarie 2009, ANPC va deveni singura instituţie responsabilă de protejarea consumatorilor. De la începutul anului, ANPC a înregistrat circa 2.000 de reclamaţii de la consumatori referitor la serviciile bancare. ANPC a iniţiat un proiect de ordonanţă de urgenţă care prevede că băncile nu pot introduce comisioane noi, nu le pot mări pe cele existente pe durata derulării unui contract, iar dobånda trebuie calculată în mod transparent.
Drept la replică
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) contestă cifra prezentată în articolul „Tunul anului: 1,7 miliarde de euro pentru deszăpezire, plombe şi marcaje“, din numărul 46 (19 nov 2008), susţinånd că „valoarea totală pentru întreţinerea multianuală şi deszăpezire 2008 – 2009 în urma încheierii contractelor se ridică la suma de 3.642.153.111,52 de lei, respectiv 952.196.891,9 euro (la cursul zilei de 3,8258 lei/euro)“. Însă, după cum admit chiar reprezentanţii CNADNR, suma reprezintă cuantumul contractelor deja încheiate. Printre cele nesemnate încă se numără cele din cadrul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Moldova (estimate de această instituţie la 435 de milioane de euro) şi cele pentru reţeaua rutieră din opt judeţe din sud-estul şi sud-vestul Romåniei. Luånd în calcul media pe kilometru în cazul contractelor deja semnate, am estimat valoarea acestora din urmă la peste 300 de milioane de euro, inclusiv TVA.
CRITICI – Politicienii sunt repetenţi la economie
Educaţia economică a publicului şi a factorilor de decizie politică se află, în Romånia, la un nivel „mizerabil“, a declarat săptămåna trecută Valentin Lazea, economist al Centrului Romån de Politici Economice şi totodată economist-şef al Băncii Naţionale a Romåniei. „O eroare la nivel global ar putea fi managementul defectuos al entuziasmului iraţional şi al panicii iraţionale. O problemă o reprezintă educaţia economică insuficientă a publicului şi decidenţilor politici. În Romånia, aici stăm mizerabil, iar perspectivele nu sunt bune“, a afirmat Lazea în cadrul unui seminar pe tema crizei financiare organizat la Academia de Studii Economice din Bucureşti. „Din 2006, de la liberalizarea totală a contului de capital, fiecare cuvånt spus de politicienii din Romånia, fiecare promisiune, este citită pe ecrane de căte investitorii din toată lumea“, a mai spus Lazea.
