Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR), a subliniat că piețele financiare penalizează deja România din cauza deficitului bugetar și că lipsa unui plan solid și credibil de redresare ar putea duce la reacții severe din partea investitorilor.
BNR cere acțiuni urgente
Interesul public pentru termenul „deficit” a atins cote maxime în ultimele 12 luni, potrivit analizelor Google Trends urmărite de Popa. Această preocupare indică faptul că problema nu mai este doar una tehnică, ci și socială. El a atras atenția că, în lipsa unor măsuri ferme și rapide, ajustarea deficitului nu va fi făcută de autorități, ci de piețe, cu costuri economice, politice și sociale considerabile.
Cristian Popa a explicat că reducerea deficitului trebuie să înceapă printr-o analiză riguroasă a cheltuielilor publice, urmată de o îmbunătățire a colectării veniturilor. Numai în ultimă instanță, dacă aceste măsuri nu sunt suficiente, se poate discuta despre modificări fiscale. Orice altă ordine în aplicarea acestor soluții ar putea genera probleme de moralitate și ar reduce eficiența întregului proces.
„Am avut recent curiozitatea să urmăresc pe Google Trends interesul românilor faţă de termenul „deficit”. Rezultatele sunt interesante: în ultimele 12 luni, căutările sunt la nivel maxim, 100 din 100, deci fenomenul preocupă, şi nu doar pe noi, economiştii. Dacă privim retrospectiv ultimii 5 ani sau chiar de când există date disponibile, interesul pentru termenul „deficit” nu a fost niciodată atât de ridicat. Acest lucru ne arată clar că problema deficitului bugetar nu este doar o preocupare tehnică, ci şi una socială. Ca reprezentant al băncii centrale, profit de ocazie să subliniez aici urgenţa. Există o urgenţă în abordarea acestei probleme spinoase, dar necesar a fi adresată. Pieţele financiare ne penalizează deja şi o vor face cu o intensitate mult mai mare dacă România nu vine rapid cu un plan solid şi credibil de reducere a deficitului bugetar. Trebuie să fim conştienţi că pieţele financiare reacţionează prompt, adesea violent, atunci când percep lipsa de viziune sau nehotărârea factorilor de decizie”, a spus Cristian Popa, la conferinţa „România în vâltoarea crizelor. Riscuri, oportunităţi şi ancore pentru dezvoltarea sistemului financiar-bancar în noul context naţional şi global”.
Cheltuielile statului depășesc veniturile într-un ritm mult mai accelerat
El a remarcat că deși veniturile statului sunt în creștere, cheltuielile le depășesc într-un ritm mult mai accelerat. În acest context, a avertizat că fără control strict al cheltuielilor, eforturile de creștere a veniturilor bugetare riscă să fie zadarnice. De asemenea, a catalogat drept neinspirată ideea vehiculată recent în spațiul public privind o taxă pe tranzacțiile bancare, menționând efectele negative pe care o astfel de măsură le-a avut în alte țări europene: creșterea economiei informale, dezintermediere financiară și instabilitate financiară.
„Ca economist, ca să adaug şi o notă mai personală, cred cu convingere că nu trebuie să renunţăm la principii. Orice efort de consolidare fiscală durabilă trebuie să înceapă printr-o revizuire riguroasă a cheltuielilor publice şi că problema trebuie atacată pornind de la sursă. Eficientizarea alocării resurselor bugetare reprezintă un prim pas firesc într-un proces de ajustare sustenabilă iar risipa nu trebuie tolerată. Rămâne, desigur, întrebarea dacă măsurile de reducere a cheltuielilor pot aduce sumele necesare. Astfel, următoarea etapă logică, dar şi morală, este îmbunătăţirea colectării veniturilor, colectare ce este redusă în România. Abia ulterior, în măsura în care cele două demersuri nu sunt suficiente, se poate discuta realist, echilibrat şi asumat despre ajustări la nivelul taxării. Orice altă ordine a realizării acestor trei categorii de măsuri poate ridica probleme de moralitate în societate. Şi pare că ridică deja. Deşi veniturile statului se află pe o pantă ascendentă, ele sunt frecvent şi rapid depăşite de o dinamică mult mai accelerată a cheltuielilor. Astfel că, fără un control ferm al cheltuielilor, orice progres în materie de venituri riscă să devină puţin relevant”, a completat Cristian Popa.
Popa a subliniat că stabilitatea financiară este esențială pentru buna funcționare a politicii monetare și pentru asigurarea unei creșteri economice durabile. În opinia sa, România are nevoie de reforme structurale reale, chiar dacă acestea sunt nepopulare, deoarece reformele de fațadă nu fac decât să amâne problemele și să le agraveze în timp, cu consecințe pentru generațiile viitoare.
„Însă, mai important decât negocierile este să avem o viziune clară asupra viitorului nostru economic. Aşa cum bine spunea Peter Drucker, „cel mai bun mod de a prezice viitorul este să-l creezi”. Este esenţial ca politica fiscală să fie condusă de o perspectivă pe termen lung, nu de urgenţele electorale sau de presiuni conjuncturale. În acest context, merită reamintit un avertisment recent al guvernatorului Băncii Naţionale a României: „problema datoriei nu a fost niciodată mai apăsătoare” a transmis recent dumnealui. „Credibilitatea politicii fiscale a României joacă un rol crucial în menţinerea încrederii investitorilor, controlul costurilor de împrumut şi asigurarea stabilităţii macroeconomice pe termen lung”. Şi aşa este. Alegerea măsurilor este o chestiune politică, iar mixul de măsuri va fi, la rândul său, unul politic. BNR nu se implică în acest proces”, a mai spus el.
Contextul economic actual generează incertitudine
Un alt termen central în discursul său a fost „incertitudine”, prezent tot mai frecvent în presa economică și în comunicările oficiale ale BNR. Acesta reflectă contextul economic complex și volatil în care România trebuie să ia decizii dificile. Popa a comparat politica monetară cu navigarea unui vas de mare tonaj, unde direcția nu poate fi schimbată brusc, iar corecțiile trebuie aplicate din timp.
„Într-o ţară ca România, în care oricum avem multe de realizat până spre media europeană în ceea ce priveşte intermedierea financiară, o astfel de măsură ar fi total contraproductivă. Nu ne-ar apropia, ci ne-ar îndepărta de economiile dezvoltate spre care dorim să convergem. În locul unor astfel de măsuri cu efecte colaterale majore, este nevoie de curaj politic şi de asumare reală a reformelor structurale. Aceste reforme sunt, fără îndoială, nepopulare, la nivel individual, dar absolut necesare pentru dezvoltarea României şi integrarea noastră mai profundă în economia europeană şi globală, la nivel general. Reformele de faţadă doar amână problemele, cu costuri mari pentru economie şi pentru generaţiile viitoare. Însă „deficitul” nu este singurul termen aflat în centrul atenţiei publice. Un alt cuvânt-cheie, rostit tot mai frecvent în spaţiul public este „incertitudine”. Acest termen domină nu doar titlurile din presă sau analizele economice, ci şi comunicările oficiale ale instituţiilor. Cei care au curiozitatea să parcurgă comunicatele de presă ce însoţesc Hotărârile Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României pe teme de politică monetară vor observa că termenul „incertitudine” apare de nu mai puţin de şase ori doar în ultima astfel de comunicare. Nu este o întâmplare, ci o reflectare fidelă a complexităţii şi volatilităţii mediului în care operăm”, a declarat Cristian Popa.
El a încheiat prin a sublinia că politica monetară va rămâne fermă, prudentă și bine calibrată, evitând deciziile impulsive, dar rămânând suficient de flexibilă pentru a răspunde riscurilor care pot apărea. România, a transmis Popa, trebuie să-și construiască viitorul economic pe o fundație de stabilitate fiscală și decizie politică responsabilă.
