Programul Cadru V al Uniunii Europene se incheie fara prea mari „victorii” pentru companiile sau institutiile care au aplicat proiecte. Din 868 de proiecte depuse in 1999 si 2000, doar 144 au fost acceptate. Competitia este inca deschisa pentru una dintre componentele programului, Tehnologia Societatii Informationale (IST). „Cei care gasesc in ultima clipa un partener merita sa faca un antrenament pentru viitorul program cadru, considera Dan Matei, director al Institutului de Memorie Culturala CIMEC. Daca aveti cu ce si cu cine, merita sa aplicati, dar doar daca aveti o obsesie mai veche merita incercat, nu o idee nascuta pe loc”. Institutul de Memorie Culturala a fost implicat in mai multe proiecte pentru Programul IST, aprobate sau in curs de pregatire. Proiectul Archterra, care a durat doi ani si al carui scop era sa extinda reteaua de site-uri web de arheologie in Europa de Est, a avut ca parteneri o echipa din Bulgaria si o echipa poloneza, iar ca parteneri occidentali, un institut de la Milano si o universitate din Olanda, care era si coordonatorul proiectului. Un alt proiect are ca scop facilitarea participarii la alte proiecte europene din zona IST, pentru partenerii din institutiile culturale. „Este un proiect interesant, dar foarte mic, adica cu fonduri foarte putine (partii romane ii revin aproximativ 8.000 euro in doi ani – acopera strict cheltuielile), dar ne permite sa avem un contact larg, atat in tara, cat si in Europa, in general”, ne-a spus Dan Matei.
Documentatia, bat-o vina!
Pentru Programul IST din Programul Cadru V au fost depuse 183 de proiecte (in 1999 si 2000), Comisia Europeana acceptand numai 18. Pe total, in 1999 – 2002, au fost acceptate 53 de proiecte din cele 270 depuse. Principala cauza a respingerii dosarelor de catre Comisia Europeana a fost intocmirea defectuoasa a documentatiei. Multi dintre cei care aplica au idei bune, dar un management de proiect care lasa mult de dorit. Ioan Cordos, director general in Ministerul Comunicatilor si Tehnologia Informatiei (MCTI), adauga: „partea de management lipseste din foarte multe proiecte din Romania”.
Dan Matei mai spune: „Inscrisul in sine nu este o problema majora; daca ai o idee suficient de interesanta si care se incadreaza in tematica proiectelor care se scot la licitatie, completarea formularelor este o chestie laborioasa, dar nu imposibila. Un pic mai delicata este insa intocmirea devizelor, aici cei de la Bruxelles sunt foarte stricti. Sunt foarte exigenti si la termene, si la respectarea bugetelor, la incadrarea in deviz. Sunt foarte stricti, si nu prea poti sa-i pacalesti”.
Programul Cadru V se incheie pe data de 21 februarie 2002, data limita pentru aplicarea propunerilor catre Comisia Europeana. Anul viitor va debuta programul Cadru VI, care va fi deschis pana in 2006. Deocamdata se afla in pregatire, urmand sa fie aprobat de Comisia Europeana in toamna acestui an. „Viitorul Program Cadru VI, mai spune Ioan Cordos, va pune mai mult accent pe rigoarea stiintifica, pe orientarea catre noi tehnologii din domeniul comunicatiilor si a dezvoltarii retelelor, foarte mult in domeniul dezvoltarilor virtuale – intreprinderi, locuri de munca.”
Cercetati fara sa va ganditi la bani
Pentru viitorul program, este bine sa se tina cont de faptul ca fondurile acordate scad in fiecare an, incepand cu derularea programului.
Un alt lucru care trebuie avut in vedere este ca „principalul criteriu nu trebuie sa fie castigul banesc – considera Dan Matei. Poate sa fie, dar atunci esti dezamagit pentru ca, de regula, sunt intarzieri, muncesti mai mult decat ai crezut. Si in orice caz nu este prea rentabil. Daca cineva urmareste in primul rand castigul material, sa caute in alta zona. Astea sunt proiecte de cercetare si trebuie sa fie luate ca atare. Cercetarea este mai de perspectiva si nu poate da rezultate comerciale imediate”.    
Programul IST a adus peste un milion de euro firmelor romanesti

Programul pentru Societatea Informationala IST, din Programul Cadru V (1998 – 2002), a fost aprobat de catre Uniunea Europeana cu un buget total de aproximativ 3 miliarde euro. Programul IST a fost structurat pe patru arii de actiune: Sisteme si Servicii pentru Cetateni (buget de 646 mil. euro), Noi Metode de lucru si comert electronic (buget de 547 mil. euro), Continut si instrumente multimedia (buget de 564 mil. euro) si Tehnologii esentiale si infrastructuri (1.363 mil. euro).
Bugetul aprobat pentru 1999 a fost de 1.200 mil. euro, pentru 2000, de 950 de mil. euro, pentru 2001, de 850 mil. euro iar pentru 2002, de 330 mil. euro.
Numarul de contracte cu participare din Romania (pana la 19.11.2001) au fost de 25, totalul contributiei UE la proiecte fiind de aproximativ 107.400.000 euro, din care contributia la bugetul partenerilor romani s-a situat in jurul a 1.400.000 euro.
Rata de admitere a proiectelor de catre Comisia Europeana a crescut de la 1 din 8 (1999) la 1 din 5 spre finele programului, datorita sprijinului informatic primit de la UE.

Adrese si contacte utile

www.cordis.lu/ist – acest site va ofera informatii complexe si exacte despre Programul IST
www.ideal-ist.net – site special conceput pentru a facilita cautarea de parteneri de proiect care sa corespunda nevoilor de cooperare stiintifica. De asemenea, organizeaza reuniuni de brokeraj pentru identificarea si dezvoltarea de parteneriate internationale. Puteti gasi si informatii utile despre Programul IST.
Tel.: 224.07.60.
Persoana de contact: Romeo Ilie.

O idee excelenta, dar prost prezentata nu are nici o sansa

Trebuie acordata o deosebita atentie rigorii cu care se redacteaza documentatia, respectarii formularului standard. „In general, lipseste rigoarea la majoritatea celor care participa la asemenea proiecte, si din acest motiv nu mai sunt evaluate,
ne-a declarat Ioan Cordos, director general in cadrul Ministerului Comunicatiilor si Tehnologia Informatiei (MCTI), directia Strategie in Tehnologia Informatiilor. Evaluatorul are un sablon, el trebuie sa respecte niste criterii foarte riguroase si nu isi poate permite sa treaca cu vederea ca ai prezentat ce trebuia, dar in alt capitol.”
MCTI se ofera sa sprijine firmele care doresc sa aplice pentru acest program in definirea bugetelor si in administrarea lor pe parcurs.
De asemenea, poate ajuta si in privinta identificarii parenerilor straini, a posibilitatii de a coopera pentru diferite proiecte.
Ioan Cordos spera ca, in viitorul Program Cadru VI, sa fie mult mai active firmele, companiile, mai ales cele din domeniul IT: „Noi dorim sa dam un semnal pentru a implica firmele de software din Romania in aceasta activitate. Foarte multa lume din zona institutelor de cercetare erau in tema, erau instruiti cum trebuie sa aplice, au fost participanti in diverse proiecte. Dar firmele au lipsit pana acum.”

Precizare
In legatura cu Schema de Creditare pentru IMM RO9711 (Credite cu dobanda Phare), facem urmatoarea precizare: Incepand cu anul 2001, autoritatea de implementare a programului este Ministerul pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie (MIMMC). Acesta are responsabilitati privind monitorizarea si controlul proiectului.
Contact: MIMMC, tel. 01/336.14.67,
e-mail: [email protected] Pe pagina specializata a Centrului de Informare a Comisiei Europene (www.infoeuropa.ro) apare inca fosta autoritate de implementare, Ministerul Dezvoltarii si Prognozei, cu datele de contact.