Conform unui studiu realizat de Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie București, peste 11,2 milioane de hectare de teren se află în pericol de degradare prin aridizare, posibil deșertificare. Dintre acestea, aproximativ 7,5 milioane de hectare (66,8%) prezintă o susceptibilitate mare.

România este în pericol

Potrivit datelor 1,5 milioane de hectare, adică 13,3% din Câmpia de Vest, sunt expuse unui risc mare sau moderat de degradare. De asemenea, 6,1% din terenurile din Podișul Transilvaniei sunt în pericol moderat, în timp ce în Câmpia Română, Podișul Moldovei și într-o mică măsură în Dobrogea, aproximativ 6,4 milioane de hectare prezintă un risc mare.

Potrivit studiului, Dobrogea este o regiune semi-aridă. Zona ocupă doar 7,1% din suprafața totală a terenurilor susceptibile. u toate acestea, peste 251.800 de hectare prezintă o susceptibilitate extrem de mare, 529.700 de hectare o susceptibilitate foarte mare, iar 18.500 de hectare o susceptibilitate moderată.

Conform studiului, aproximativ opt milioane de hectare de teren arabil, adică 33,7% din suprafața totală a țării, se află în pericol de aridizare și deșertificare.

De asemenea, există 150.700 de hectare de pajiști și pășuni și 21.400 de hectare de culturi permanente în pericol.

Cele mai afectate județe sunt Olt, unde 65% din terenurile arabile se află în risc, Dolj, unde 66% din terenurile arabile sunt în pericol, și Mehedinți, unde 30% din terenurile arabile se află în risc.

Risc mare de deșertificare

Potrivit studiului, riscul de deșertificare este în creștere, în special în Europa de Sud și în zonele limitrofe ale Mării Negre din Bulgaria și România.

Deșertificarea este un fenomen complex de transformare treptată a unor terenuri cu soluri fertile în deșerturi, determinat de schimbările climatice și activitățile umane.Principala cauză a deșertificării este îndepărtarea vegetației. Îndepărtarea vegetației este determinată de mai mulți factori, cum ar fi seceta, schimbările climatice, cultivarea terenurilor arabile, pășunatul excesiv și defrișarea.

Aridizarea are ca efect scăderea cantității de apă disponibilă pentru agricultură și consumul uman, ceea ce a dus la scăderea productivității agricole, creșterea foametei și scăderea economiilor locale.

De asemenea, aridizarea are și consecințe grave asupra biodiversității și ecosistemelor. Zonele afectate pierd habitatele naturale și speciile endemice, ceea ce duce la dispariția unor ecosisteme unice și la reducerea biodiversității globale. Aceasta poate avea un efect în lanț, afectând lanțurile alimentare și contribuind la schimbări semnificative în ecosistemele terestre și acvatice.