Proiectul legislativ PLx 255/2025, analizat de Societatea Românească de Avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații, propune o restructurare profundă a cadrului normativ aplicabil investițiilor în energie regenerabilă. Documentul introduce derogări urbanistice, simplifică substanțial procedurile de autorizare și clarifică statutul juridic al infrastructurii specifice sectorului.

Dr. Radu Pavel subliniază că PLx 255/2025 reprezintă „un pas esențial în modernizarea cadrului juridic aplicabil investițiilor în energie verde din România”, explicând că noile reguli „simplifică procesul de autorizare și clarifică statutul juridic al infrastructurii de producție și stocare a energiei regenerabile”.

Autorizare fără PUZ sau PUG pentru proiectele de energie regenerabilă – o schimbare fundamentală

Una dintre cele mai importante modificări privește Legea 350/2001, prin introducerea unui nou articol – art. 311 alin. (12).
Acesta permite emiterea autorizațiilor de construire în lipsa unui Plan Urbanistic General (PUG) sau Plan Urbanistic Zonal (PUZ) pentru:

-parcuri fotovoltaice,
parcuri eoliene,
-infrastructură conexă (drumuri tehnologice, rețele de racordare, invertoare),
-capacități de producere a hidrogenului.

Regimul derogatoriu acoperă atât amplasamentele, cât și infrastructura tehnică ce deservește proiectele.

În mod normal, lipsa unei documentații urbanistice bloca investițiile chiar și 12–24 de luni.
De acum, șantierele pot începe fără ca administrația locală să finalizeze actualizarea PUG-ului sau fără a elabora PUZ.

Aceasta este una dintre cele mai puternice măsuri de accelerare a proiectelor de energie verde adoptate în România.

Extinderea suprafeței maxime de teren agricol extravilan – de la 50 ha la 100 ha

PLx 255/2025 modifică Legea fondului funciar nr. 18/1991, dublând suprafața maximă de teren agricol extravilan ce poate fi scoasă din circuitul agricol pentru proiecte regenerabile.

Trecerea de la 50 ha la 100 ha reprezintă un avantaj major pentru:

-parcuri fotovoltaice de mari dimensiuni,
-proiecte eoliene cu infrastructură tehnică extinsă,
-investitori interesați de dezvoltări integrate (producție + stocare + transformare).
Această modificare răspunde cerințelor pieței, având în vedere că multe proiecte nu se puteau dezvolta pe doar 50 ha, iar fragmentarea terenurilor agrava și mai mult situația.

Clarificări privind statutul juridic al infrastructurii – stații de transformare, baterii, invertoare, cabluri

PLx 255/2025 aduce modificări și în Legea 50/1991, clarificând regimul juridic al elementelor esențiale:

-stațiile de transformare,
-capacitățile de stocare (baterii),
-invertoare,
-cablurile de racordare.
Acestea sunt integrate explicit în categoria infrastructurii aferente proiectelor regenerabile, iar lucrările sunt considerate de utilitate publică.

O noutate foarte importantă este prevederea conform căreia construcția capacităților de stocare NU necesită aviz ANRE separat, indiferent dacă sunt racordate la rețea sau direct la o capacitate de producție.

Această clarificare elimină una dintre cele mai confuze zone ale legislației anterioare, care crea întârzieri administrative considerabile.

Regim special pentru Delta Dunării – permis pentru autoconsum, interdicție pentru parcuri industriale

Documentul introduce un regim diferențiat pentru zonele protejate. În Rezervația Biosferei Delta Dunării:

-sunt permise doar instalații mici pentru autoconsum,
proiectele mari și parcurile industriale sunt interzise,
-orice dezvoltare trebuie să respecte reguli stricte de mediu și urbanism.

Comunitățile locale pot însă instala sisteme fotovoltaice de mici dimensiuni, finanțabile din fonduri nerambursabile.

Avertismente privind aplicarea noilor reguli – riscuri dacă derogările sunt interpretate greșit

Avocatul coordonator atrage atenția că, deși legislația favorizează accelerarea investițiilor, aplicarea incorectă poate genera probleme semnificative.

El avertizează ferm că:

„Noile măsuri pentru simplificarea construirii de capacități de energie regenerabilă trebuie abordate cu o prudență juridică deosebită, pentru a evita blocaje administrative, neconformarea cu prevederile legislative, precum și pierderi financiare semnificative.”

În plus, Dr. Radu Pavel precizează că aplicarea derogărilor trebuie realizată „cu o atenție juridică sporită, pentru a evita riscuri de neconformitate, întârzieri administrative și consecințe financiare pentru investitori”.

Impactul pachetului legislativ – beneficii majore, dar și responsabilități

Prin extinderea terenurilor, simplificarea autorizării și clarificarea statutului infrastructurii, PLx 255/2025:

-reduce birocrația,
-accelerează investițiile,
-face România mai atractivă pentru dezvoltatori internaționali,
-permite accesarea mai rapidă a fondurilor europene,
-clarifică responsabilitatea autorităților locale.
În același timp, aplicarea neunitară sau interpretările greșite pot crea blocaje, procese sau întârzieri costisitoare.