Scandalul uciderii ursului Arthur a scos acum la iveală şi alte întâmplări asemănătoare care au mai avut loc în România.

Omori un urs protejat de lege în România? Plăteşti doar 40.000 de euro!

Spre exemplu, un vânător din judeţul Mureş, care ar fi confundat un urs cu un mistreţ, trebuie să plătească acum 40.000 de euro Gărzii Forestiere. Decizia luată de judecători în iulie 2020 nu este însă definitivă, bărbatul făcând apel, iar procesul fiind acum pe rolul Curţii de Apel Târgu Mureş.

Legea vânătorii şi a fondului cinegetic stabileşte condiţile în care poate fi practicată vânătoarea în România, dar şi despăgubirile ce trebuie plătite în cazul unor ilegalităţi. Astfel, legea prevede că viaţa unui urs omorât ilegal valorează numai 40.000 de euro!

Ce s-a întâmplat la partida de vânătoare din 2016?

Întregul incident a avut loc în luna noiembrie 2016, iar partida de vânătoare fusese autorizată pentru vânarea mistreţului. Vânătorul respectiv a împuşcat însă un urs, pe care l-a confundat cu mistreţul căutat, astfel că pe numele său a fost deschis un dosar penal, relatează Adevărul.

După şase luni de anchetă, procurorii l-au declarat însă nevinovat, afirmând că “nu sunt apte a proba forma de vinovăţie cerută de lege pentru săvârşirea infracţiunii de braconaj, respectiv intenţia directă sau indirectă, pârâtul fiind în eroare la momentul în care a făcut uz de armă crezând că este un exemplar din specia mistreţ”.

Cu toate că vânătorul a scăpat de dosarul penal, Garda Forestieră l-a dat în judecată, într-un proces civil, cerându-i să plătească despăgubirile de 40.000 de euro prevăzute de lege pentru împuşcarea neautorizată a ursului.

A scăpat de dosarul penal, însă nu şi de despăgubirile cerute de Garda Forestieră

Judecătoria din Târgu Mureş a admis cererea Gărzii Forestiere şi l-a obligat pe bărbat să achite suma de 40.000 de euro.

“Pentru angajarea răspunderii civile delictuale este necesară îndeplinirea cumulativă a patru condiţii, respectiv existenţa unei fapte ilicite, a unui prejudiciu, o legătură de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, precum şi existenţa vinovăţiei, care se apreciază în raport de culpa cea mai uşoară.

Vinovăţia pârâtului a îmbrăcat în cauză forma culpei. Astfel, din declaraţiile martorilor audiaţi în cursul urmăririi penale rezultă că pârâtul a tras focurile de armă care au dărmat exemplarul de urs. Pârâtul, audiat în calitate de suspect în dosarul de urmărire penală a declarat că a tras două focuri de armă asupra unui mistreţ şi nu a avut intenţia de a trage asupra unui urs, fiind surprins de faptul că a confundat cele două animale.

Pârâtul nu a prevăzut rezultatul faptei sale, deşi trebuia şi putea să îl prevadă, având în vedere că vânătoarea se desfăşura într-o zonă în care se aflau animale sălbatice, existând posibilitatea să existe şi alte animale decât cele enumerate în autorizaţia de vânătoare.”

Următorul termen din procesul ce are loc acum la Curtea de Apel Târgu Mureş este stabilit pentru 15 iunie.

Sursă foto: Dreamstime