Scăderea vânzărilor şi blocajul financiar din economie a fost acut resimţit în acest an de retailerii români, care au căzut victime scăderii consumului şi lipsei lichidităţilor de pe piaţă. Dacă retailerii străini au fost în continuare sprijiniţi de firmele-mamă, antrepenorii români nu au mai avut loc de întors.
Secretarul general al Asociaţiei Marilor Reteţele Comerciale din România (AMRCR), Adrian Manolache, consideră că nu numai conjunctura economică nefavorabilă a creat probleme retailerilor români, ci şi modelul lor de business.
„Ţine de o deficienţă de concepţie a întregului business, nu neapărat de conjunctura economică. În momentul în care mizezi pe o creştere anorganică a reţelei, în locaţii care nu susţin volumele şi cifra de afaceri pe care o rulezi, poţi să ajungi în astfel de situaţii foarte uşor”, a afirmat Manolache.
Oficialul AMRCR a mai precizat şi că patronii români nu au o putere de negociere la fel de mare ca retailerii internaţionali şi s-au bazat în special pe credite de la bînci pentru finanţarea extinderii, pe care acum nu mai reuşesc să le plătească.
„Am observat că marea majoritate a lor au avut băncile ca principali creditori. Clar acolo au fost sume investite prin credit bancar în condiţii poate nu fericite şi toate acestea au contribuit la eşec”, a mai spus Manolache.
Reţeaua Spar a avut cele mai multe închideri
Primele semnale că retailerii români se confruntă cu probleme au venit încă de la începutul anului. În luna ianuarie, reţeaua olandeză de supermarketuri Spar, operată în sistem de franciză de fraţii Ioan şi Floare Cuc, a închis singurul hipermarket operat pe piaţa românească.
După ce negocierile purtate anul trecut pentru vânzarea reţelei au eşuat, anul acesta proprietarii reţelei s-au văzut nevoiţi să ceară insolvenţa din proprie iniţiativă din cauza valului de solicitări de executare silită venite din partea furnizorilor.
După intrarea în insolvenţă, numărul supermarketurilor reţelei Spar s-a înjumătăţit de la 20 de unităţi la 10 magazine, ultima unitate comercială fiind închisă la sfârşitul lunii noiembrie, la Constanţa. Între cele zece magazine care nu mai fac parte din reţeaua controlată de fraţii Cuc fac parte şi patru supermarketuri (3 în Alba Iulia şi unul la Braşov) preluate de firma Spar Discount din Braşov.
Proiectele imobiliare au pus capac reţelei Trident
Un alt antreprenor român care a mizat pe cartea extinderii şi nu a mai putut plăti facturile către furnizori a fost Constantin Mateescu, proprietarul companiei Trident Trans Tex. Situaţia firmei s-a înrăutăţit după ce Mateescu a deschis în aprilie, în urma unei investiţii de 15 milioane de euro, Trident Shopping Center, un centru comercial de 21.000 de metri pătraţi în Sibiu, care includea şi un hipermarket Trident de 8.500 de metri pătraţi.
Vânzările sub aşteptări ale hipermarketului şi închirierea doar într-o mică măsură a spaţiilor din galeria comercială l-au constrâns pe Mateescu să închidă întreg centrul comercial, la circa patru luni de la ianugurare. De asemenea, Trident a mai închis şi un supermarket în Alba Iulia şi a intrat din proprie iniţiativă în insolvenţă în luna august.
Pic închide tot
Anul trecut a fost dezastruos pentru grupul Pic, operatorul celui mai important lanţ de magazine cu proprietari români, după cifra de afaceri. În luna aprilie, omul de afaceri Cornel Penescu, proprietarul grupului Pic împreună cu fratele său, Ilie Penescu, a fost arestat pentru dare de mită.
Reţeaua de hipermarketuri, care număra la acea dată cinci magazine, a început să fie asaltată de furnizori cu solicitări de plată, într-o perioadă oricum dificilă pentru retaileri. Business-ul a început să se clatine şi compania Pic a fost nevoită să închidă hipermarketurile de la Oradea şi Brăila. Pe fondul agravării situaţiei, Pic a intrat în insolvenţă la jumătatea lunii noiembrie, anunţând şi închiderea celui de-al treilea hipermarket, cel de la Călăraşi. Dacă la sfârşitul anului trecut se ştia că grupul mai opera două magazine, la Craiova şi Piteşti, zilele trecute Ilie Penescu a declarat că unitatea din Bănie s-a închis iar cea din Piteşti va urma aceeaşi cale, săptămâna viitoare.
Şi reţelele de magazine Ethos şi Primăvara au închis mai multe magazine în acest an, existând pe rol mai multe cereri de insolvenţă din parte furnizorilor. În cazul Ethos, proprietarul reţelei a trecut toate magazinele de pe firma Ivet Comprod pe firma Ivet Logistic, însă funrizorii au început să solicite în instanţă şi intrarea în insolvenţă a acestei firme.
Reţelele de discount, câştigătorii crizei
Vânzările de bunuri de consum au scăzut în 2009, România consemnând una dintre cele mai abrupte rate descădere din Uniunea Europeană. În schimb, reţele de discount au continuat să crească, chiar şi mai accelerat decât în anii trecuţi.
Astfel, majoritatea retailerilor de discount au consemnat în 2009 creşteri de două cifre raportat la acelaşi număr de magazine, continuând în acelaşi timp, într-un ritm accelerat extinderea.
Unul din motivele care au contribuit la succesul discounterilor a fost schimbarea obiceiurilor de consum, tot mai mulţi români orientându-se către produsele low-cost pe fondul scăderii veniturilor.
În plus, Alexandru Vlad, vicepreşedinte al AMRCR şi director executiv al Selgros estimează că reţele de discount vor cunoaşte şi în 2010 o creştere similară a afacerilor aşa cum s-a întâmplat şi anul trecut.
Achiziţia Profi, cea mai importantă tranzacţie din retailul alimentar
Creşterea în importanţă a segmentului de discount a fost demonstrată şi de achiziţia reţelei de magazine de discount Profi de către Enterprise Investors (EI), care a plătit 66 de milioane de euro foştilor acţionari belgieni pentru cele 65 de magazine ale reţelei.
Tranzacţia a presupus preluarea a 100% din acţiunile companiilor Profi Rom Food, Albinuţa Shops şi DT Logistic de la firma Duna Waiting Participation, cu acţionariat belgian care deţinea franciza pentru România a reţelei Profi, aparţinând retailerului belgian Louis Delhaize.
Vânzarea magazinelor Profi reprezintă cea mai importantă achiziţie din sectorul de retail pe plan local. A doua tranzacţie de acest gen a fost perfectată în octombrie 2007 şi a implicat acelaşi fond, Enterprise Investors, care la acea dată a vândut reţeaua de supermarketuri Artima, cu 21 de magazine, retailerului francez Carrefour, pentru 51 de milioane de euro.
Mai puţin spectaculoasă decât vânzarea reţelei Profi a fost achiziţia celor patru magazine Prodas din Bucureşti de către operatorul de supermarketuri Mega Image, care şi-a consolidat astfel poziţia pe piaţa de retail din Capitală, încheiând anul 2009 cu 48 de magazine în Bucureşti
