Economia mondială face deja pasul către Factory 4.0, considerată a patra revoluție industrială, iar cel mai relevant exemplu de transformări majore, dincolo de dinamica sectorului de software, îl reprezintă evoluția industriei auto care, în următorii 10 ani, își propune să renunțe la producția de automobile cu motoare termice și să se focuseze pe automobilele electrice, dotate cu inteligență artificială.

Și România face pași înainte, dovadă evoluția semnificativă a business-ului din sectorul tehnologic (coduri CAEN 6201,6202,6203,6209,721,7112, 4652, 4651). Numărul companiilor care activează în aceste domenii, de la fabricarea echipamentelor industriale și cercetare/dezvoltare în inginerie, la realizarea software-ului, consultanță, managementul mijloacelor de calcul, comerțul cu ridicata al componentelor și echipamentelor de calcul, a crescut semnificativ în ultimii 10 ani, de la 13.876 în 2010 la 32.205 firme în 2018.

Pe fondul dezvoltării economiei, afacerile din sectorul tehnologic au avansat de la 26 miliarde de lei în 2010 la 51,1 miliarde lei în 2018. Și profitabilitatea a urmat aceeași tendință, avansând de la 1,56 mld.lei în 2010 la 5,41 mld.lei în 2018.

Potrivit experților, după un an 2019 în care rezultatele preliminarii indică un avans semnificativ, 2020 se anunță a fi cel mai bun an pentru business-ul tehnologic din România, cu afaceri estimate de peste 55 mld.lei și un profit peste nivelul de 6 mld.lei.

Din punct de vedere al evoluției capitalului social, datele statistice arată un avans semnificativ în ultimii 10 ani, de la 6,25 mld.lei în 2010 la 14,1 miliarde lei în 2018.

,,Evoluția business-ului din acest sector este una dinamică, susținută de o cerere de produse și servicii în creștere de la an la an. Soluțiile tehnologice pentru industria auto, pentru sectorul de prelucrare, agricultură și construcții se află în prim-plan. Susținută de dinamica sectorului de software, care oferă tot mai multe soluții costumizate, economia românească face pași semnificativi către Industry 4.0, către robotizare și digitalizarea proceselor’’, afirmă Marius Hărătău, manager Academia Industrială.

Varujan Pambuccian, expert în sectorul IT& TELECOM și președinte al Comisiei pentru Tehnologia Informației și Comunicații din Camera Deputaților, spune că, în ceea ce privește adoptarea noilor tehnologii, România trebuie să pună focus pe agricultură.

,,Lumea în care trăim a intrat de ani buni în era digitală, era post IT, dominată, printre altele, de robotica industrială, inteligența artificială și biologia sintetică. Agricultura însăși se află în pragul celei de-a Treia Revoluții Agrare care este probabil cel mai disruptiv fenomen pe care îl trăim. Ea înseamnă delocalizarea și industrializarea producției de plante, carne și derivate de natura animală și trecerea de la agricultura convențională și cea bio la agricultura septică. În acest proces se regăsesc majoritatea tehnologiilor de vârf ale erei digitale. Sigur, agricultura și zootehnia convențională și bio vor coexista un timp cu cea a erei digitale, dar și aici, în ceea ce se numește agricultura de precizie, inteligența artificială, robotica și biologia sintetică își pun amprenta din plin. Este probabil cea mai profundă transformare prin care trece producția de hrană și derivate în ultimii 12.000 de ani. Și aici, agricultura romanească ori devine parte a schimbării, ori nu va mai fi deloc’’, a declarat Varujan Pambuccian.

CENTRELE TEHNOLOGICE DIN ROMÂNIA

După ce, înainte de Revoluție, în România existau zeci de întreprinderi și centre de cercetare și tehnologie în aproape toate colțurile țării, afacerile din sectorul tehnologic s-au focusat, în ultimii ani, în jurul marilor orașe, în special a celor cu centre universitare.

Bucureștiul se află în prim-plan, cu 10.086 de firme active în acest domeniu, urmat de județul Cluj, cu 3251, și Timiș cu 1884 de companii. Urmează Iași (1526), Ilfov (1433) Bihor (999), Prahova (959), Constanța (865) și Sibiu (717).

La polul opus se află județele Mehedinți (128), Ialomița (137), Giurgiu (147) Tulcea (162),  Caraș Severin (160) și Teleorman (167).

Potrivit statisticii, peste 32.000 de firme sunt din zona microîntreprinderilor, în multe cazuri start-up-uri, și numai aprox. 1700 fac parte din categoria firmelor mici, medii și mari, în funcție de cifra de afaceri.

Cifra de afaceri medie, la nivelul întregului sector, era în 2018 de 1,5 milioane de lei, iar media profitului net se ridica la 159.502 lei.

Analiza Frames & Academia Industrială arată că cele 32.205 firme active în 2018 angajau, în total, un număr de 151.003 de salariați, un număr dublu față de anul 2010 (75.156).

UE TRECE LA FACTORY 4.0

În esenţă, Factory 4.0 se referă la business-uri care şi-au digitizat tehnologiile, astfel încât instalaţiile şi echipamentele pot comunica între ele prin intermediul internetului, cu ajutorul noilor tehnologii.

Potrivit experților, de la rețele de comunicații, la roboți, imprimante 3D, sisteme de control și, în viitor, mașini autonome, Factory 4.0 va impacta în mod semnificativ economia, în următorii ani, oferind un grad fără precedent de automatizare şi independenţă operaţională.

Potrivit experților, în următorii ani,  competitivitatea economică a României va depinde, în mare măsură, de felul în care companiile se vor adapta la Industry 4.0, inclusiv de modul în care vor dezvolta mecanisme eficiente de suport.

,,Aceasta a patra revoluție industrială va aduce schimbări fundamentale în mecanismele economice și România trebuie să fie pregătită. Noile tehnologii vor ajuta companiile să fie mai productive şi să dezvolte produse și servicii de mai bună calitate, într-un mediu de lucru mai sigur. În plus, le vor permite să se dezvolte şi să fie mai competitive pe piaţa globală’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Și noua ,,Strategie UE 2030 privind industria’’ se focusează pe aceste tendințe. Potrivit experților UE, automatizarea și digitalizarea producției, a produselor și a serviciilor bazate pe date vor transforma  industria europeană, conducând-o la schimbări într-un ritm fără precedent.

,,Progresul în inteligența artificială, IoT, robotica, automatizarea, biotehnologia și imprimarea 3D vor aduce transformări semnificative în toate industriile europene. Economia va fi mai eterogenă și mai descentralizată decât în prezent și, prin urmare, va ajuta piețele să funcționeze într-un mod mai eficient și mai durabil’’, afirmă aceștia.

Strategia UE 2030 își propune, totodată, regândirea managementului resurselor naturale și reorganizare lanțurilor industriale către o economie circular care ,,va face mai mult cu mai puțin”.

În prezent, dincolo de dinamica business-ului în sectorul tehnologic, România se află la coada clasamentului european privind digitalizarea și robotizarea industriei.

Datele Comisiei Europene situează România pe locul 27 din cele 28 de state membre ale UE în cadrul Indicelui economiei și societății digitale (DESI) pentru 2019. Indicele monitorizează performanța digitală globală din Europa și urmărește progresele înregistrate de țările UE în ceea ce privește competitivitatea digitală.

În general, cele mai performante țări din UE în acest domeniu sunt Irlanda, Țările de Jos, Belgia și Danemarca, în timp ce Ungaria, România, Bulgaria și Polonia trebuie să recupereze decalajul.

Un număr tot mai mare de întreprinderi utilizează servicii de cloud (18 % în comparație cu 11 % în 2014) și platforme de comunicare socială pentru a interacționa cu clienții lor și cu alte părți interesate (21 % în comparație cu 15 % în 2013). Cu toate acestea, numărul IMM-urilor care își vând bunurile și serviciile în mediul online a stagnat, menținându-se în ultimii ani la 17 %.

Statisticile Federaţiei Internaţionale pentru Robotică arată, pe de altă parte, că România are, în prezent, 11 roboţi la 10.000 de lucrători industriali, și ar mai avea nevoie de cel puțin 10.000 de roboți industriali.

Spre comparație, în Polonia sunt 28 roboți/10.000 angajați, în Ungaria sunt 57 de roboţi, iar Cehia are 100 de roboţi la 10.000 de muncitori. În SUA, industria americană a incorporat, în ultimii 10 ani, peste 130.000 de roboți.

,,Pe fondul evoluției economice mondiale și, în contextul crizei acute de personal calificat cu care se confruntă industria, soluția viabilă pentru companiile românești, indiferent de mărime, o reprezintă adoptarea noilor tehnologii. Modernizarea tuturor sectoarelor, inclusive a celor tradiționale, în special a producției, și crearea de noi oportunități pentru întreaga economie vor permite tuturor întreprinderilor, în special IMM-urilor, să acceseze noi tehnologii’’, a declarat Marius Hărătău.

 

FACTORY 4.0 BUCUREȘTI

De la transformarea industriei, la digitalizare și dezvoltarea competențelor digitale ale angajaților, toate aceste teme vor fi abordate în cadrul conferinței Factory 4.0 care se va desfășura pe 12 mai, la Face Convention Center din București.

În cadrul conferinței și workshop-urilor dedicate, vor fi abordate teme precum „Technology vs. Humanity – The Future is already here„, ,,Industry 4.0 needs a complete automation solution’’, ,,Realizarea potențialului prin digitalizarea producției’’, ,,The new EU industrial strategy’’, ,,Antreprenoriat și Industry 4.0’’, ,,Integrated Value Chain’’, ,,The future of cyber security and automation’’ și ,,Industry 4.0: oameni, procese și tehnologii’’.

Printre speakerii de la Factory 4.0 se vor afla celebrul futurolog Gerd Leonhard, CEO-ul The Futures Agency și unul dintre cei mai cunoscuți și influenți autori și speakeri din sectoarele tehnologiei, telecom, marketing & media, Lorena Ioniță, Deputy Head of Unit al Comisiei Europene și  cunoscutul inventator și antreprenor român Cornel Amariei, prezentat de Junior Chamber International (JCI) drept unul dintre cei mai remarcabili 10 tineri din lume și inclus de revista Forbes din SUA în top 10 – cei mai influenți tineri cu vârsta sub 30 de ani din Europa.

Analiza privind dinamica business-ului din sectorul tehnologic din România a fost realizată de compania de consultanță Frames pe baza datelor financiare ale companiile active din sectorul analizat, cu codurile CAEN 6201- Activități de realizare a software-ului la comanda (software orientat client),  CAEN 6202- Activități de consultanță în tehnologia informației, CAEN 6203  – Activități de management (gestiune și exploatare) a mijloacelor de calcul, CAEN 6209 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației,  CAEN 721 Cercetare-dezvoltare în științe naturale și inginerie, CAEN 7112 – Activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea, CAEN 4652 – Comerț cu ridicata de componente și echipamente electronice și de telecomunicați și CAEN 4651 – Comerț cu ridicata al calculatoarelor, echipamentelor periferice și software- ului.  Datele prelucrate sunt obținute de la Registrul Comerțului și Ministerul Finanțelor pe baza informațiilor publice declarate de companii.