În luna noiembrie 2013, Capital.ro publica un articol realizat de Mihai Alexandru Crăciun, pasionat de infrastructura de transport și membru al comunității forum.construim-romania.ro. Mihai Crăciun arăta în acel articol, care poate fi citit aici – Am făcut calculul: Autostrada care taie munţii, scoasă la jumătate de preţ – că Sibiu-Pitești poate costa cel mult 1,77 miliarde de euro.
Până în mai 2012 Ministerul Transporturilor și Comisia Europeană conveniseră deja asupra construcției autostrăzii Sibiu – Pitești, cu finanțare nerambursabilă de 85% din partea UE în exercițiul bugetar european 2014 – 2020. Ba chiar în 2012 se purtau negocieri cu Comisia Europeană pentru demararea licitației de construcție încă din 2013, în așa fel încât A1 să fie complet construită până în 2016, scria atunci Mihai Alexandru Crăciun. Potrivit lui, "argumentele folosite pentru combaterea autostrăzii Sibiu – Pitești sunt total nefundamentate, de la cost, la dificultatea terenului și timpul foarte lung de construcție. De departe, principalul argument al DPIIS și al CNADNR împotriva tronsonului transcarpatic al A1 este costul foarte ridicat, de 3.2 miliarde EUR. Acest cost este repetat sistematic atunci când vine vorba despreautostrada Sibiu – Pitești. Iar costul este însoțit de fiecare dată de precizările că suma este mai mare decât întreaga alocare a finanțării POS-T pentru România în perioada 2014 – 2020 și că oricum, 3.2 miliarde EUR este o sumă minimă necesară pentru construcție, insinuându-se astfel uncost potențial mult mai ridicat".
Ce spune noul Master Plan General de Transport
În anexa Master Planului, prezentat pe site-ul Ministerul Transporturilor, se poate observa că prețul de construcție pentru această autostradă: Pitești-Curtea de Argeș-Sibiu este de doar 1,67 miliarde de euro.
Costul real al autostrăzii Sibiu – Pitești, conform calculelor de acum doi ani realizate de Mihai Alexandru Crăciun
Citiți și: Autostrada Sibiu–Braşov versus Sibiu-Piteşti: realism sau fantezie?
Fie că vorbim de autostrada Sibiu – Piteşti, fie că vorbim de autostrada Sibiu – Braşov, niciuna nu se inaugurează astăzi, ci cel mai devreme în perioada 2018 – 2020. Deci este lipsit de sens să ne gândim la ele din perspectiva traficului de astăzi. Trebuie să le analizăm din perspectiva traficului din 2020 – 2025, atunci când autostrăzile vor intra în utilizarea cotidiană.
Ori cifrele de trafic previzionate de Centrul de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică (CESTRIN), adică de organismul oficial din subordinea CNADNR responsabil cu analiza şi previzionarea traficului, ne arată clar că o eventuală autostradă Sibiu – Braşov, construită înaintea autostrăzii Sibiu – Piteşti, va genera încă din 2020 un trafic care va depăşi capacitatea viitoarei A3 Comarnic – Braşov. De asemenea, traficul va fi de trei ori mai mare decât capacitatea DN1 dintre Ploieşti şi Comarnic. Iar dacă se va continua pe ideea joncţiunii între Autostrada Moldova şi A3 la sud de Ploieşti, în 2020 în Bucureşti vor intra prin Colentina şi Barbu Văcărescu peste 100.000 de vehicule pe zi. Adică tot traficul cumulat de astăzi din Militari, Băneasa şi Colentina! Vorbim de valori de trafic pentru care intrarea respectivă în Bucureşti nu este şi nu poate fi pregatită vreodată.
Autorităţile vor deci să ne construiască un blocaj de trafic lung de 170 km, de la Obor şi până la Braşov, cu bani din surse necunoscute. Singurul lucru cert este acela că nici un euro nu va fi de la Uniunea Europeană.
Premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului Transporturilor, Ioan Rus, ca, după aprobarea Master Planului de către Comisia Europeană, să prezinte o soluţie şi pentru proiectul autostrăzii Comarnic-Braşov, adăugând că, după găsirea acestei soluţii, membrii Guvernului se pot retrage "în glorie".
Sibiu-Pitești vs. Comarnic-Brașov: Cele două autostrăzi nu se canibalizează
Chiar dacă Narcis Neaga, șeful CNADNR, susține că „cele două proiecte nu se canibalizează“, conducerea companiei recunoaște că au fost făcute simulări de genul „să golim complet Valea Oltului, să facem autostrada Sibiu-Brașov și Brașov-Bacău, să formăm pâlnia pe București-Ploiești“. Ce înseamnă acest lucru? Pe scurt, autostrada Comarnic-Brașov nu se poate susține din trafic, așa că au fost testate diverse moduri, prin care „echipa prahoveană“ să devină campioana, așa încât finanțatorii să o găsească „bancabilă“. Doar că strategia din culise a fost dejucată de investitori. Astfel, autostrada de pe Valea Prahovei a ajuns să fie ținută pe tușă mai bine de un an de zile de la desemnarea constructorului – consorțiul Vinci-Strabag-Aktor.
