Studiul arată că între 120.000 şi 150.000 dintre musulmanii din capitala belgiană (12-15 la sută din populaţia Bruxellesului) sunt musulmani practicanţi.
În Bruxelles există 77 moschei, peste 80 de asociaţii musulmane, 11 şcoli musulmane (şcoli primare, dar şi forme superioare de învăţământ), librării, edituri şi website-uri islamice.
”Acest dinamism islamic asociativ demonstrează o veritabilă forţă socială, care este apoi consolidată de prezenţa Islamului în politică”, explică profesorul Dassetto.
Referitor la viaţa politică belgiană, prezenţa musulmanilor se manifestă fie prin intermediul partidelor islamice (limitate la Bruxelles), fie indirect prin numeroşii candidaţi musulmani în alegerile comunale, regionale sau federale. ‘Pentru a reuşi, aceşti candidaţi nu fac economie de mesaje sau acte adresate direct electoratului religios”, adaugă autorul studiului.
El explică apariţia noilor curente islamice, precum neosalafismul, prin faptul că, ”deşi tinerii musulmani nu sunt toţi interesaţi de discursuri de o rigoare excesivă, ei caută un discurs ce are sens (religios) pentru ei înşişi, pentru identitatea lor”.
În fine, Dassetto consideră că împărţirea administrativă a Bruxellesului în 19 comune are avantajul de a fi împiedicat ‘ghettoizarea’ anumitor cartiere, chiar dacă acestea sunt construite în specificitatea proprie (cum sunt Anderlecht, Molenbeek, Schaerbeek sau Saint-Josse-Ten-Noode).
SURSA: Agerpres
