Economia zonei euro a reintrat în recesiune anul trecut şi va creşte extrem de modest în 2013, cu doar 0,1%, potrivit prognozei de toamnă a Comisiei Europene. În timp ce previziunile de creştere economică în 2012 pentru România par a fi nimerit departe de ţintă: de la estimări de 2%-2,5% s-a ajuns la numai 0,2% pe primele nouă luni, ceea ce ar putea însemna că anul s-a încheiat cu o evoluţie mult sub aşteptări (cei mai pesimişti vorbesc chiar de stagnare în comparaţie cu 2011). Cu toate acestea, din Palatul Victoria 2013 se vede în culori destul de vesele, prognozele oficiale luând în calcul o creştere economică de circa două procente pentru acest an. „Nu are rost să fim mai optimişti decât e cazul. Mai bine să fim pesimişti şi să fie mai bine. Creşterea va fi în jur de 2%“, spunea recent premierul Victor Ponta.

Nu la fel de încrezători sunt, însă, analiştii financiar-bancari. Experţii ING se numără printre cei mai rezervaţi, ei modificându-şi de curând în sens negativ prognoza pentru 2013, până la 0,5%. La polul opus se plasează reprezentanţii Unicredit, care văd posibil un plus 1,3% la PIB. Cu unele condiţii: „Pentru accelerarea creşterii economice sunt necesare reforme structurale, dar voinţa politică este în declin. Sperăm să existe noi presiuni din partea FMI (…)“, se precizează într-un raport al grupului financiar.

În opinia analiştilor BCR, care estimează o majorare cu 1,1% a PIB în 2013, „consumul casnic va fi un element-cheie, iar BNR va încerca să găsească un echilibru între necesitatea de a sprijini creditarea în monedă naţională şi presiunile inflaţioniste în creştere“. Iar dacă tot a venit vorba de BNR, guvernatorul Mugur Isărescu crede, la rândul său, că „România are şanse să aibă creştere economică importantă în acest an, (…) indiferent de ce se întâmplă în Europa“. Desigur, dacă va continua reformele structurale şi va înregistra o mai bună absorbţie a fondurilor europene.

Fiscalitate înghețată

Mulți români au votat USL încântați de promisiunile din programul de guvernare al social-liberalilor: impozite pe venit în scădere, TVA redus la alimentele de bază, micșorarea CAS și a taxei pe valoare adăugată, creșterea salariului minim. În primele zile ale anului, însă, premierul Victor Ponta le-a transmis românilor să stea liniștiți – nimic nu se schimbă în 2013 la nivel fiscal (cu excepția, desigur, a majorărilor de taxe și impozite locale lăsate la latitudinea edililor). „Va fi un an stabil și corect. Probabil că nu vom reuși să introducem impozitarea progresivă cu trei cote (8%, 12% și 16%), însă cele două principii – că în România nu mergem pe o taxare foarte ridicată, dar că există categorii sociale față de care taxarea trebuie sa fie mai redusă, amândouă sunt principii moderne“, a declarat primul-ministru într-o intervenție televizată.
Și scăderea TVA pentru anumite produse alimentare se amână până la o dată încă necunoscută. „Este o măsură în care eu cred foarte mult, care are logică economică și pe care o vom aplica imediat ce reușim să acordăm fin tot ceea ce ține de înțelegerile noastre cu FMI și de obligațiile care țin de disciplina bugetară“, a mai precizat Ponta. Cât despre reducerea CAS cu cinci puncte procentuale, revenirea TVA la nivelul de 19% ori creșterea salariului minim pe economie la 1.200 de lei, aceste măsuri sunt prevăzute pentru următorii patru ani și, după cum au lăsat să se înțeleagă încă din decembrie politicienii USL, nu e nicio șansă ca vreuna dintre ele să fie luată în 2013. Mai mult, „în mod sigur, 2013 este un an dificil. Asta înseamnă că vor fi măsuri care nu ne vor atrage laude, prin care vom supăra oameni. Important este să avem o linie foarte clară şi să luăm toate deciziile, unele mai dureroase, altele mai puţin dureroase, pentru ca toată ţara să meargă în direcţia cea bună“, a declarat premierul în cadrul unei conferințe de presă.

Exporturi fără vlagă
Dacă sunt şanse mici ca factorul politic să joace un rol pozitiv în evoluţia economiei, poate că ar putea să ne împingă în sus exporturile, care în perioada de criză au fost principalul motor ce ne-a ţinut pe linia de plutire. Cum însă în primele zece luni din an acestea au scăzut, în euro, cu 0,3% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2011 (în timp ce în ianuarie-octombrie 2011 crescuseră cu 23,5%, iar în ianuarie-octombrie 2010, cu 26,7%), se poate trage concluzia că acest sector şi-a atins, pentru moment, potenţialul maxim. Adică sunt mari şanse să rămânem la acelaşi nivel din 2012 şi în acest an (respectiv exporturi în valoare de circa 45 miliarde euro), în ciuda previziunilor mai optimiste ale Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), care indică o creştere cu 6%, până la 48 de miliarde de euro.
Tot sub semnul întrebării stă şi rata inflaţiei pentru 2013. Dacă reprezentanţii BNR spun că aceasta va fi aproape de limita maximă a ţintei (circa 3,5%), scumpirile anunţate la carburanţi, energie ori alimente, dar şi surplusul de bani de pe piaţă ca urmare a majorărilor de pensii şi salarii ar putea face ca preţurile să se majoreze peste aşteptări.
Prognozele oficiale mai vorbesc şi despre creşterea uşoară a numărului de salariaţi (cu circa 55.000) în 2013, însoţită, desigur, de o scădere a ratei medii a şomajului până la 4,8% (faţă de 5,2% în 2012).

Investiții mari nu, poate investiții mici
Din păcate, informaţiile din economie nu vin să susţină aceste previziuni: nicio investiţie majoră nu este anunţată pentru acest an, în schimb vor avea loc, aproape cu siguranţă, câteva restructurări importante în companii precum BCR, Poşta Română sau CE Oltenia; mai mult, tendinţa este exact invers – numărul şomerilor înregistraţi ajunsese la 476.000 la 30 noiembrie 2012, cu 21.000 (sau aproape 5%) mai mulţi decât în noiembrie 2011. De altfel, potrivit unui studiu realizat de Deloitte, 66% dintre directorii financiari din România cred că şomajul va creşte în 2013, în timp ce aproape 10% dintre ei cred că şomajul va creşte în mod semnificativ şi doar 5% că acesta va scădea.
Totuși, la nivel micro, România ar putea fi un loc bun pentru investiții. Mai dificil pentru cele mari, adică investițiile străine directe, unde este nevoie de o pregătire din partea autorităților în anii anteriori, iar în țara noastră nu s-a făcut nimic pentru înlesnirea și atragerea companiilor străine (parcuri industriale, legislație etc.). Pentru investițiile de capital însă, România oferă instrumente cu randamente estimate la două cifre.

Bursa a mers mai bine decât se aștepta
Cel mai la îndemână exemplu este evoluția pieței de capital din 2012. În ciuda unui an foarte slab pentru economie, caracterizat și de o instabilitate politică majoră (care, în primul rând, a speriat marii investitori străini), bursa de valori a terminat anul neașteptat de bine. Randamentele de la nivelul indicilor bursieri au mers până la peste 30% în cazul BET-FI, indicele celor cinci SIF-uri și al Fondului Proprietatea, și la circa 20% pentru BET, indicele celor mai mari și mai lichide zece companii listate la Bursa de Valori București (BVB).
Inclusiv indicele general al bursei BET-C, care urmărește evoluția tuturor acțiunilor listate, a încheiat anul pe teritoriu pozitiv, cu o urcare de aproape cinci procente. Chiar dacă randamentul nu e mare, este important trendul pe care îl indică BET-C, anume, de apreciere. Cum creșterile majore au avut loc la companiile mari, putem spune că este suficient să ai un portofoliu format cu aceste acțiuni pentru a obține un randament peste cel oferit de dobânzile bancare.

Avem nevoie de companii noi
Lăsând la o parte Artego Târgu-Jiu, a cărei cotație a crescut de patru ori pe seama achiziiților făcute de Cătălin Chelu, cele mai mari profituri au putut fi obținute cu titlurile Erste Bank, care au urcat cu 80%. Banca Transilvania a oferit un randament de 55%, iar OMV Petrom, de aproape 50%.  
Creșterile nu sunt întâmplătoare și ar trebui să continue și anul acesta, deși nu la același nivel. Banca din Austria care deține Banca Comercială Română se menține pe profit în ciuda problemelor pe care le are BCR, iar anul acesta vor continua măsurile de eficientizare a activității. Banca Transilvania crește pe urma pariului câștigător pus pe extinderea către zona de creditare a IMM-urilor, iar OMV Petrom se pregătește de exploatări în Marea Neagră, în paralel cu majorarea producției de energie electrică.
O „surpriză“ mai puțin plăcută, Transelectrica, societate care a pierdut 27% din capitalizare anul trecut, ar putea reveni în atenția investitorilor în 2013, după ce ANRE a aprobat majorarea tarifului de transport cu 12,7%.
Problema bursei rămâne și în 2013 lichiditatea redusă și bazată pe câteva acțiuni, cum sunt FP și SIF-urile. „Este un cerc vicios: lipsa lichidității sperie multe companii care cochetează cu listarea la bursă, la fel cum mulți investitori rămân deoparte pentru că nu sunt emitenți atractivi“, spune Daniela Ropotă, analist la Intercapital Invest. Cerc vicios de care nu vom scăpa nici anul acesta, dacă actorii pieței se vor strădui să facă tot posibilul pentru a face cât mai vizibile oportunitățile, eforturi care vor trebui, însă, coroborate cu listările pe care Guvernul le-a anunțat, dar care, în ultimii ani, au rămas doar la nivel de intenție. De altfel, listarea unor societăți mari, precum Romgaz, Nuclearelectrica sau CFR, ar atrage automat și investitori străini.

Fondurile mutuale rămân o alternativă
În concluzie, ne putem aștepta la randamente de două cifre pentru portofoliile bazate pe principalii indici. Cum dobânzile depozitelor bancare nu vor înregistra creșteri în acest an, profiturile ce pot fi obținute de pe urma acțiunilor listate vor fi în mod evident mai mari. Adică de peste 10%, cu aprecieri mai importante pentru anumite companii (inclusiv cele care vor oferi dividende), dar și cu riscurile de rigoare, aferente investițiilor la bursă. Pentru cei care au o aversiune mai ridicată la risc sau sunt, pur și simplu, comozi, există fondurile mutuale de investiții.
Campionii de anul trecut ai fondurilor mutuale sunt cei de la Certinvest, al căror fond bazat pe titlurile din cadrul BET-FI a închis cu un randament de 38%. Câștigurile și, mai ales, siguranța oferită de fondurile mutuale (cele cu investiții în instrumente monetare, ca depozitele bancare sau obligațiunile) au convins aproximativ 150.000 de persoane să își păstreze economiile în aceste fonduri, ale căror active au ajuns la opt miliarde lei. Oricum, principalul avantaj al fondurilor mutuale rămâne posibilitatea de a alege o investiție cu risc mai ridicat sau mai redus, dar și cu un profit pe măsură.
În schimb, investițiile în metale prețioase s-ar putea să nu fie foarte profitabile în acest an. În 2012, aurul a adus un randament de doar 8%, în condițiile în care economia globală a fost în stagnare. Cum prognozele pentru acest an sunt de îmbunătățire sau, în cel mai rău caz, de stagnare, nu se așteaptă ca prețul aurului sau al petrolului să urce decât marginal. _

4,8% ar urma să fie rata șomajului la sfârșitul acestui an, estimează experții Comisiei Naționale de Prognoză

15% este creșterea prognozată pentru indicele bursier BET în acest an, după o apreciere de circa 20% anul trecut