Autoritățile române sunt luate prin surprindere în fiecare an de ninsori, iar anul acesta nu a făcut excepție. Este adevărat că anul acesta a nins foarte mult, dar dacă ne uităm la sumele pe care cei care fac deszăpezirea le încasează, aceștia nu ar trebui să aibă nicio scuză. La noi deszăpezirea unui kilometru de drum costă 3.000 de euro în timp ce în țările nordice nu trece de 1.500 de euro.

Companiile de salubritate reușesc să curețe cât de cât marile artere, însă pe strădute zăpada este neatinsă, iar cei care vor să plece cu mașina trebuie să se înarmeze cu lopeți, spărgătoare de gheață și saci cu sare pentru a reuși să iasă din parcare.

România ar putea lua exemplu de la țări precum Canada, Japonia, Finlanda, Norvegia sau Olanda care folosesc mașini speciale și nu contează dacă ninge trei săptămâni, aici străzile sunt întotdeauna deszăpezite.

CANADA – exemplu bun de urmat

Pentru canadieni, nămeţii înalţi de 2-3 metri reprezintă ceva obişnuit cel puţin 3 luni pe an. Utilajele acţionează aproape ireproşabil când vine vorba de deszăpezire. Pe autostrăzi, plugurile merg în formaţie, pe fiecare bandă, şi aruncă rând pe rând zăpada către marginea carosabilului. Apoi, alte autocamioane vin în urmă şi împrăştie material anti-derapant. Şoferilor nu le rămâne decât să meară cu viteze reduse, conform condiţiilor de iarnă.

Japonezii, lăudaţi în general pentru capacitatea lor de a pune lucrurile la punct, într-un timp cât mai scurt, chiar şi în cele mai grele condiţii, ne pot oferi şi ei o lecţie în ceea ce priveste acţiunea de deszăpezire. Chiar dacă se confruntă uneori cu nameţi de aproape şase metri înalţime, autorităţile şi firmele nipone însărcinate cu deszăpezirea reuşesc nu doar să-sşi facă treaba, ci chiar să transforme această acţiune într-o atracţie turistică. Tateyama Kurobe este un traseu alpin devenit aproape celebrul pentru coridorul său cu pereţi de zăpadă, înalţi de circa 15-20 metri.

 


 

Norvegia e un alt stat care merită dat exemplu la capitolul deszăpezire. Este una dintre ţările cu cel mai aspru climat din Europa – temperaturile coboară de multe ori până la minus 30 de grade Celsius, dar asta nu le pune prea mari probleme autorităţilor.

La fiecare 20 de kilometri, acţionează câte un plug, aşa că zăpada n-are timp să se depună. Tehnicile folosite de norvegieni diferă de cele ale românilor. În loc de nisip uscat, se foloseşte nisip umed şi încălzit la 95 de grade Celsius, care asigură o aderenţă mai mare. Capacitatea drumului de a oferi aderenţa necesară este măsurată cu aparate speciale, numite decelerometre.

Pe drumuri nu este nevoie, astfel, de freze mari de zăpadă, aşa că acestea sunt folosite mai mult în zonele de munte. Iar una dintre ele este un mastodont, unul dintre cele mai mari utilaje de deszăpezire din lume – cântăreşte 37 de tone şi îndepărtează 12.000 de tone de zăpadă pe oră.