CITEŞTE ŞI

Romania 4 You

Un judeţ în aşteptarea investitorilor

Autor: |

BLOCAJ Bistriţa-Năsăud este undeva la mijlocul clasamentului economic naţional. Însă performanţa a fost atinsă cu forţă de muncă prost plătită şi, în consecinţă, destul de slab calificată. Lucru care nu prea stimulează investiţiile noi.

Indiferent că vii dinspre Moldova, prin pasul Tihuţa, dinspre Maramureş, prin pasul Şetref, dinspre Dej, pe valea Someşului Mare, sau dinspre sud, pe DN15A, primele impresii despre Bistriţa-Năsăud sunt în mare parte pozitive. Satele sunt îngrijite, multe din case sunt noi sau proaspăt renovate, iar prin curţi se văd adesea maşini şi utilaje agricole. În apropiere de Beclean, Năsăud sau Sângeorz-Băi apar din ce în ce mai multe hale, în bună parte noi, semne ale unor activităţi industriale sau logistice. Cât despre Bistriţa, oraşul reşedinţă de judeţ, acesta este înconjurat practic de suburbii noi, cu vile şi, mai de curând, blocuri nou-construite, dar şi cu făbricuţe ori depozite. „În ultimii 20 de ani, oraşul şi-a cam dublat suprafaţa, mai ales dacă punem la socoteală şi zonele nou-construite din fostele sate Viişoara şi Unirea“, se laudă un localnic.

În ciuda imaginii în mare parte pozitive şi a evoluţiei spectaculoase uşor de observat pentru cineva care ştie cum arăta zona în anii ’90 sau la începutul anilor 2000, în statisticile economice oficiale judeţul nu stă chiar grozav. O explicaţie pentru această discrepanţă? „Foarte mulţi oameni sunt plecaţi la lucru în străinătate. La început au mers în Germania, mai apoi în Spania şi Italia, iar mai de curând pleacă în Marea Britanie ori în ţările nordice. Ca în multe alte locuri din ţară, strâng bani acolo şi îi consumă aici, în general ridicându-şi case“, spune un bistriţean. Ceea ce explică şi de ce în judeţ prosperă firmele de construcţii sau magazinele de decoraţiuni interioare şi materiale de construcţii, dar alte domenii (cum ar fi industria ori serviciile) nu o duc chiar extraordinar.

În sus

Potrivit Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), în 2015 produsul intern brut pe cap de locuitor ar urma să fie în Bistriţa-Năsăud de 5.900 de euro, ceea ce îl plasează pe locul 21 în ţară la acest capitol, adică pe la mijlocul clasamentului. Totuşi, el se situează la acest capitol în spatele unor judeţe precum Brăila, Caraş-Severin ori Sălaj. În anii care vin, PIB-ul în Bistriţa-Năsăud ar trebui să se majoreze, potrivit estimărilor CNP, cu 3,3% în 2016, 3,6% în 2017 şi 3,9% în 2018, când ar trebui să ajungă la 7.191 de euro.

În acelaşi timp, salariul mediu net pe judeţ ar trebui să fie în 2015 de 1.337 de lei şi ar urma să ajungă până în 2018 la 1.590 de lei, în timp ce rata şomajului ar urma să scadă de la 4,2% la finele acestui an la 4,1% la anul, 3,9% în 2017 şi 3,7% la sfârşitul lui 2018. Asta în timp ce numărul mediu de salariaţi ar urma să crească cu aproape 10% în trei ani, de la 59.800 anul acesta la 65.300 în 2018, cred experţii Comisiei Naţionale de Prognoză.

Direcţia e cea bună

Deocamdată, datele Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că în prima jumătate a anului industria bistriţeană a crescut cu 3,3% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2014 (când evoluase cu +3,7% faţă de ianuarie-iunie 2013), iar în primele patru luni ale lui 2015 exporturile realizate de firmele din judeţ au ajuns la 218 milioane de euro (cu 5% mai mult decât în ianuarie-aprilie 2014). Asta în timp ce numărul salariaţilor era în creştere uşoară (+1,3% în iunie 2015 faţă de iunie 2014), iar rata şomajului coborâse semnificativ (de la 3,9% în urmă cu un an la 3,1% la 30 iunie 2015).
Şi în turism lucrurile merg în direcţia cea bună: în prima jumătate a anului numărul de sosiri în unităţile de cazare din judeţ au crescut cu 13% faţă de primul semestru al lui 2014, până la aproape 35.000. Se pare că o bună parte din această evoluţie ar trebui pusă pe seama pensiunilor de pe malul lacului de acumulare de la Colibiţa, care atrag în fiecare an un număr tot mai mare de turişti (ritmul de creştere ar fi de 30% pe an, spun reprezentanţii unei asociaţii locale). Deşi primele vile de vacanţă din zonă au fost ridicate în 1922, localitatea nu a primit încă statutul de staţiune turistică. „Mai sunt multe de făcut, mai ales pe partea de drumuri, aducţiuni de apă, canalizare şi electrificare, dar sperăm să primim acest statut ca să avem o bază de la care să pornim să putem primi finanţare şi să facem acolo lucruri frumoase. Eu sper că, în 2016, să putem spune că avem o staţiune de interes local“, declara recent primarul comunei Bistriţa Bârgăului, de care aparţine Colibiţa.

Banii, eterna problemă

Un alt capitol la care lucrurile par a fi pe un trend pozitiv este cel al construcţiilor, cel puţin pe zona rezidenţială, indică informaţiile INS. În perioada aprilie 2014-martie 2015 în judeţ s-au finalizat 751 de locuinţe, cu 15% mai mult decât în precedentele 12 luni.

Totuşi, nu la fel de spectaculos evoluase salariul mediu net pe judeţ în ultima vreme (creşterea a fost de 51 de lei sau 4%, de la 1.249 de lei în iunie 2014 la 1.300 de lei în iunie 2015, sub evoluţia de +8% înregistrată în acelaşi interval la nivel naţional). În prezent, bistriţenii sunt pe locul al şaselea în clasamentul celor mai prost plătiţi români, doar angajaţii din Suceava, Harghita, Vaslui, Neamţ şi Covasna câştigând mai puţin. „Piaţa muncii este destul de limitată, cu doar vreo 60.000 de locuri de muncă la nivel de judeţ. Iar ca să faci naveta nu prea rentează - cele mai apropiate oraşe mari sunt Cluj şi Târgu Mureş, ambele situate la circa 100 de kilometri de Bistriţa. Aşa că oamenii ori acceptă ce li se oferă, ori pleacă la muncă peste hotare“, explică un oficial din cadrul prefecturii. Dar, pe lângă migraţia externă, şi cea internă este demnă de luat în seamă. Lefurile neatrăgătoare îi fac pe cei mai mulţi tineri din Bistriţa-Năsăud (mai ales pe cei care urmează cursurile unei facultăţi) să se stabilească fie în Bucureşti, fie în oraşele mari din Ardeal (Cluj Napoca fiind principala opţiune).

Cauză şi efect

Aşa că se creează un adevărat cerc vicios: salariile mici îndepărtează forţa de muncă calificată, iar eventualii investitori ocolesc judeţul pentru că nu găsesc angajaţii de care au nevoie. Aşa că, până la acest moment, nivelul investiţiilor străine atrase este unul scăzut. Ceea ce ar putea explica dezvoltarea economică încă nesatisfăcătoare din zonă. Potrivit statisticilor Registrului Comerţului, între 1991 şi 2014 au fost înmatriculate în Bistriţa-Năsăud 1.310 companii cu participare străină la capital, iar valorea netă a investiţiilor străine directe a fost de 115 milioane de euro (respectiv sub 0,3% din totalul ISD la nivel naţional în aceaşi perioadă). Spre comparaţie, vecinii din Mureş au atras în acelaşi interval de peste hotare 1,15 miliarde de euro.

O altă explicaţie pentru evoluţia nu tocmai fericită a economiei bistriţene ar putea să o reprezinte poziţia geografică a judeţului. Deşi situat în Transilvania şi, aşadar, mai aproape de fluxurile de investiţii străine dinspre Vest şi aşezat de-a lungul uneia dintre principalele legături dintre Ardeal şi Moldova, acesta este, totuşi, poziţionat destul de excentric şi este despărţit de vecinii de la nord şi est prin munţi înalţi şi nu tocmai uşor de traversat, astfel încât schimburile comerciale nu sunt tocmai facile.

Liderul şi restul

Deocamdată, clasamentul firmelor locale în funcţie de cifra de afaceri pe 2014 este dominat clar de Leoni Wiring Systems RO SRL, care a trecut în 2014 de 900 de milioane de lei şi care este şi cel mai mare angajator din judeţ, cu peste 4.300 de salariaţi. Urmează, la mare distanţă, fabricantul de baterii Rombat, cu 285 de milioane de lei cifră de afaceri şi circa 700 de angajaţi. Se mai remarcă în peisajul economic judeţean Italtextil Sărata (o fabrică de fibre şi fire pentru industria textilă), cu afaceri de aproape 250 de milioane de lei şi aproape 500 de angajaţi anul trecut, dar şi producătorul de mase plastice Teraplast (peste 230 de milioane de lei cifră de afaceri şi circa 450 de salariaţi). În aceeaşi zonă (cu 218 milioane de lei cifră de afaceri şi circa 540 de angajaţi) se situează şi fabricantul de sârmă, cuie şi plase sudate Dan Steel Group Beclean SA.

Mai merită menţionat că în Bistriţa-Năsăud se mai produc sisteme de climatizare sofisticate (la RAAL SA), piese, subansamble şi utilaje complexe, inclusiv componente pentru trenuri de mare viteză (la Comelf SA) sau cabluri şi produse electrotehnice (la IPROEB SA), dar şi textile, alimente, mobilă sau cherestea.

Mai este loc

Este posibil ca lucrurile să se schimbe destul de curând şi în peisajul judeţean să apară şi alte firme cu greutate. Asta mai ales că tocmai le-au fost create condiţii mai bune - la finele lui septembrie Primăria Bistriţa a finalizat o investiţie de aproape opt milioane de euro,  parţial finanţată din fonduri europene, în construcţia unui parc industrial. Acesta are o suprafaţă totală de 30 de hectare şi este situat în imediata apropiere a DN 17, la ieşirea din oraş spre Cluj-Napoca. „Investiţia a presupus crearea unei structuri de sprijinire a afacerilor, de revigorare şi dezvoltare a economiei locale şi regionale, având ca efect atragerea investiţiilor, crearea de noi locuri de muncă şi creşterea nivelului de trai“, au declarat reprezentanţii Primăriei.

Până una alta, investiţiile din ultima vreme au vizat mai ales firme deja existente pe piaţa locală şi par a consolida poziţia de lider autoritar a grupului Leoni. În luna iulie s-a anunţat că acesta a primit un ajutor de stat de 10 milioane de euro pentru construcţia unei fabrici noi, în valoare de 20 de milioane de euro, în Bistriţa. Lucrările la noua unitate de producţie au demarat în mai şi când vor fi finalizate vor duce la apariţia a 1.500 de noi locuri de muncă. Alte 2,5 milioane de euro erau pregătiţi să cheltuiască cei de la fabrica de baterii Rombat pentru modernizarea unui atelier, în timp ce producătorul de pavele si borduri Symmetrica a deschis în luna august, o nouă linie de producţie la fabrica din comuna Ciociu, după o investiţie de 1,5 milioane de euro.


DILEMĂ Salariile mici sunt un factor de atracţie pentru anumite companii, însă gonesc forţa de muncă bine pregătită. Iar lipsa angajaţilor calificaţi îi îndepărtează pe investitori


1.500
de lei era salariul mediu net în judeţ în iunie 2015, plasând Bistriţa-Năsăud pe locul şase în ţară la capitolul cel mai prost plătiţi angajaţi.

 

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

Romania 4 You

04 aprilie 2016

Olt și Vâlcea, două județe neprofitabile

Romania 4 You

01 februarie 2016

Galaţi, judeţul tare ca oţelul

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.