Sefcovic a precizat că noile puteri ce ar urma să fie conferite Bruxelles-ului fac parte din-un pachet de măsuri destinate întăririi securităţii energetice, pe care intenţionează să le propună luna viitoare. Securitatea energetică vizează integrarea celor 28 de state membre UE într-o singură uniune energetică în care energia electrică şi gazele naturale ar trece liber peste graniţe, reducând dependenţa blocului comunitar de gazele naturale ruseşti. 

'Vom introduce aceste verificări ex-ante pentru acordurile interguvernamentale. Ar trebui să dezvoltăm un mecanism în cadrul căruia să avem posibilitatea de a analiza acordurile interguvernamentale într-un mod în care să fim siguri că odată încheiate sunt compatibile cu legislaţia comunitară', a spus Maros Sefcovic. 

Multitudinea de acorduri pe care Rusia le-a încheiat cu o serie de state membre UE din Europa de Est pentru a construi conducta South Stream via Marea Neagră s-au dovedit o problemă juridică atunci când Executivul comunitar a anunţat că acest proiect nu respectă regulile privind proprietatea sau accesul terţelor părţi. 

Cu toate acestea, Maros Sefcovic a recunoscut că depăşirea obiecţiilor care ar urma să vină de la unele state membre, care se opun creşterii puterilor Bruxelles-ului, ar putea să fie 'o discuţie complicată'. 

De exemplu, Germania, care în trecut a reuşit să negocieze cu succes cu grupul rus Gazprom, s-a opus creşterii transparenţei, atunci când acest subiect a fost dezbătut de liderii UE în luna martie a anului trecut. Germania se teme că transparenţa ar duce la dezvăluirea unor informaţii sensibile, spre deosebire de Polonia, care plăteşte un preţ mai mare pentru gazele naturale ruseşti şi este în favoarea sporirii transparenţei. 

În paralel, Uniunea Europeană a demarat o investigaţie antitrust împotriva Gazprom, care furnizează o treime din gazele naturale consumate de UE, grupul rus fiind suspectat de impunerea unor preţuri incorecte la gaze în Europa Centrală şi de Est. 

AGERPRES