Jonathan Hill a adăugat că normele de capital pentru bănci ar putea fi modificate pentru a facilita acordarea de credite către companii.
După criza financiară mondială care a început în 2007 multe bănci au fost descoperite ca fiind subcapitalizate astfel că contribuabilii au fost nevoiţi să vină în sprijinul băncilor. Ulterior un nou set de norme mai stricte de capital, cunoscute sub denumirea Basel III, au fost aprobate şi aplicate în Europa.
Cu toate acestea băncile susţin că noile norme mai dure le forţează să după deoparte rezerve mai mari în dauna creditelor, iar unele dintre bănci susţin că noile reguli le-au obligat să înceteze tranzacţiile cu titluri de valoare, ceea ce face pieţele mai puţin lichide şi mai volatile.
Comisarul european pentru Servicii Financiare, Jonathan Hill a apreciat miercuri că noile reguli au făcut băncile mai sigure dar trebuie verificat dacă nu există şi efecte secundare nedorite. 'În ce măsură ele au afectat nivelul capitalului deţinut de bănci? Ce impact au asupra creditelor acordate micilor companii şi pentru proiectele de infrastructură? Pot fi simplificate sau diferenţiate în funcţie de risc sau mărime, fără a compromite obiectivele generale?', a spus Jonathan Hill într-un discurs ţinut în districtul financiar al Londrei.
Uniunea Europeană a fost deja criticată de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară, care a pus la punct normele Basel III, pentru că s-a abătut de la principiile sale. Un exemplu este planul UE de a încerca să relanseze piaţa pentru aşa numitele titluri financiare garantate prin active (ABS) prin relaxarea anumitor norme de capital.
În schimb, unele organisme naţionale de reglementare, printre care şi Banca Angliei (BoE), au obligat băncile să constituie rezerve de capital mai mari decât nivelul minim obligatoriu impuse de UE şi normele Basel III.
AGERPRES
