Datele prezintă o imagine complexă, astfel:

–  gradul de deschidere a pieței pentru transportul feroviar de mărfuri versus cel de călători plasează România pe poziții diametral opuse – primul loc în Europa, cu 56,8%, pentru mărfuri, pe ultimele locuri pentru călători (9,6%);

–  rata transpunerii în legislația națională a normelor UE este de 97% (sub media europeană);

–  calitatea infrastructurii pentru toate tipurile de transport este scăzută;

–  dezvoltarea rețelei TEN-T de bază este în stadii incipiente în toate domeniile, mai puțin pentru rutele fluviale interne;

–  România este mult sub media UE în ce privește electrificarea căilor ferate și volumul de cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare alocat de companiile de transport;

–  utilizarea combustibililor alternativi pentru noile autovehicule de pasageri este sub media europeană, însă în creștere (de la 0,7 la 1,15%);

–  procentul de energie regenerabilă consumată pentru transport este și el aproape de media UE;

–  România și-a îmbunătățit performanțele în domeniul siguranței rutiere, dar cele 91 de accidente rutiere mortale înregistrate / 1 mil. locuitori o plasează în continuare pe ultimele locuri din UE;

–  procentul femeilor ce lucrează în sector este printre cele mai scăzute din Europa;

–  gradul de satisfacție al consumatorilor este printre cele mai scăzute pentru transportul feroviar, însă printre cele mai ridicate pentru cel aerian.

Analiza a avut în vedere 29 de categorii referitoare la transport, împărțite în patru secțiuni: (i) piață internă, (ii) investiții și infrastructură, (iii) uniune energetică și inovare și (iv) cetățeni.