CITEŞTE ŞI

IT & C

DW: Revoluția din buzunar - 10 ani de iPhone

Autor: |

Avem în continuu smartphone-ul cu noi, este legătura noastră ombilicală cu lumea. Introducerea iPhone-ului, cu 10 ani în urmă, ne-a revoluţionat gândirea şi acţiunile, e de părere Martin Muno.

Erau odată timpuri în care trebuia să întrebăm pe cineva pe stradă, atunci când nu ştiam drumul. Trebuia să mergem la gară sau în staţia de autobuz, pentru a căuta pe hartă când avem următoarea legătură la metrou sau autobuz. Și purtam la noi mai multe aparate electronice. Un mobil pentru a telefona sau a trimite SMS, un MP3 player - sau şi mai demult un Walkman - pentru a asculta muzică şi un aparat foto pentru poze. Nici nu ne trecea prin cap să facem schimb de date cu alţii.

Mai târziu au apărut telefoane mobile cu unele dintre aceste funcţii integrate. Managerii umblau cu Blackberry, adevărate simboluri de statut social, pentru că cei care erau disperaţi deja din cauza funcţiei T9 puteau scrie pe ele cu tastatura qwerty. Dar toate aceste aparate aveau tastatură şi o structură a meniului mai mult sau mai puţin complicată. Telefoanele aveau pe vremea aceea mai multe funcţii, dar manualul de funcţionare devenea din ce în ce mai gros.

Pe 9 ianuarie 2007 a început o revoluţie. Șeful de atunci al concernului Apple, Steve Jobs, a prezentat iPhone-ul la San Francisco. Avea un ecran multi-touch, pe care puteai să tastezi, să trasezi cu degetul şi să măreşti imaginile. Dintr-o dată, exista un aparat care oferea mult mai mult şi era în acelaşi timp intuitiv şi uşor de folosit. Telefonul mobil devenise un mini-computer de buzunar.

Viaţa dată peste cap

De atunci, telefoanele mobile se schimbă în continuu. Nu numai că Apple a devenit cel mai valoros brand din lume. În umbra iPhone-ului, şi alţi întreprinzători au adus pe piaţă produse asemănătoare. Dacă în anul 2007 se vindeau la nivel mondial 122 milioane de smartphone-uri, în 2016 s-a ajuns la 1,5 miliarde. Nu ne mai putem imagina viaţa de zi cu zi fără smartphone, fie el iPhone sau un produs concurent.

Și pentru că este un obiect omniprezent, ne-a schimbat viaţa într-o măsură cum nu ne-am fi gândit niciodată. Faptul că interlocutorul nostru se opreşte în mijlocul discuţiei pentru a se uita scurt pe display sau pentru a trimite un mesaj pe WhatsApp ar fi fost considerat la fel de nepoliticos în era pre-iPhone, ca atunci când jumătate din oamenii de la o şedinţă ar fi citit ziarul în timp ce altcineva ţinea un discurs.

Luăm mobilul în mănă imediat după ce ne trezim şi apoi zilnic de aproape 200 de ori, asta dacă îl mai lăsăm din mănă când ne culcăm seara în pat. Cum spune sociologul american Sherry Turkle, smartphone-ul ne-a transformat ”în oameni roboţi”. Iar acesta este numai primul pas. La al doilea, folosirea aşa-numitelor ”wearables”, cum ar fi iWatch-ul, au trecut deja mulţi. Unii, mai puţini, au deja cip-uri implantate, care pot, de pildă, să deschidă uşi. De-aici pînă la a deveni "cyborgi" nu mai e mult. 

Dar să ne întoarcem la viaţa de zi cu zi din anul 2017: ne-am obişnuit de mult cu faptul că în staţie sau în autobuz aproape toată lumea se uită în telefonul mobil în loc să privească împrejurimile sau să comunice cu alţii. Vara trecută a mai apărut ceva nou: vedeam sute de oameni care, parţial agitaţi, parţial bucuroşi, erau în căutare de ceva, privind la telefoanele mobile. Era vorba despre noul joc, Pokémon-Go, noua aplicaţie devenită rapid sport internaţional. Căutăm şi găsim, distribuim şi dăm like, lucrăm şi facem tot felul de prostii cu smartphone-urile noastre. Împărţim video-uri cu pisici pe facebook sau jeturi de vomă sub formă de curcubeu pe snapchat.

Martin Muno, redactor DW

Martin Muno, redactor DW

Graniţa dintre muncă şi timpul liber a dispărut: un sondaj You-Gov arăta anul trecut că aproape unu din doi angajaţi germani îşi verifică e-mail-urile de serviciu în timpul liber. Unul din trei şi-a citit e-mail-urile de serviciu cel puţin o dată în timpul concediului. Dar, în acelaşi timp, 40 la sută din participanţii la acest studiu s-au declarat deranjaţi de faptul că partenera/ul lor citeşte e-mail-uri în timpul concediului. Disponibilitatea permanentă este totuşi percepută ca ceva deranjant de o treime dintre germani. Unele firme au reacţionat deja, interzicând trimiterea e-mail-urilor în afara orelor de serviciu.

Am devenit predictibili

În plus: prin tot ceea ce facem pe smartphone, prin aplicaţiile pe care le folosim, lăsăm în urmă cantităţi uriaşe de date. Am devenit predictibili, algoritmii încep deja să ne ghicească gândurile. Situaţia seamănă tot mai mult cu ”1984” (N.red.: romanul lui George Orwell despre statul totalitar omniprezent, care urmăreşte tot). Cu alte cuvinte, ne-am supus lucrurilor mărunte. Telefoanele mobile ne oferă servicii la care nimeni cu mai vrea să renunţe. Pun în legătură oameni care locuiesc departe unii de alţii. Dar toate acestea au un preţ. Mulţi nu mai pot trăi fără smartphone nici măcar un minut: dacă nu-l mai au, intră în şoc. Există deja până şi denumiri pentru  această stare: ”nomofobie” sau ”iDesorder”. Alţii au ajuns să simtă deja vibraţii-fantomă.  

De aceea ne agăţăm de aceste aparate: dar nici asta nu ne face bine. Cine se uită mereu la telefonul mobil riscă să dezvolte boli pe bază de stres, cum ar fi hipertensiune, insomnii sau, în cazuri extreme, burnout sau depresie. Paracelsus ştia deja din secolul 16 că ”numai doza face ca otrava să nu aibă efect”.

Am fost la fel de surprinşi de introducerea iPhone-ului pe piaţă ca de orice altă invenţie revoluţionară. Generaţiile următoare se vor uita în urmă la fel de bizar cum o facem noi atunci când vedem filme despre primii şoferi auto care exclamau ”Brrr” sau ”Hoo” pentru a opri maşina. Am face bine să ne pregătim pentru viitorul digital, pentru a nu deveni din stăpâni sclavii micilor noastre ajutoare electronice. Putem începe de astăzi. Există şi în afara telefoanelor lucruri interesante de descoperit. Lucruri care au miros şi gust sau pe care le putem simţi pe piele. Ar trebui să ne concentrăm, din când în când, pe aceste experienţe şi să închidem, din când în când, smartphone-urile.

Articol realizat de Martin Muno pentru DW.com

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

Stirile Kanal D

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.