Dintre toate categoriile de vârstă, în mod constant în ultimul deceniu, cea mai mare rată a șomajului se observă în rândul tinerilor. Fapt confirmat și în cel de-al doilea trimestru al acestui an: la o rată a șomajului la nivel național de 6,7%, nivelul șomajului în rândul tinerilor de 15-24 de ani este, conform Institutului Național de Statistică (INS), de 20,4%.

Cifrele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) indică un număr de 81.362 șomeri cu vârsta mai mică de 25 de ani, la finele lunii august. Totuși, aceste statistici trebuie privite fără prea multă patimă, în condițiile în care vorbim despre persoanele aflate la vârsta la care multe dintre ele încă fac studii. „Până la 24 de ani sunt foarte mulți tineri care desfășoară activități educaționale sau sunt în perspectiva, nu în căutarea unui loc de muncă, fiind întreținuți de familie“, comentează cifrele analistul economic Aurelian Dochia. Potrivit acestuia, tinerii sunt mai mult sau mai puțin motivați să-și caute de lucru și în funcție de cultura diferitor popoare, iar România este departe de cultura americană, în care tânărul devine independent la 18 ani. În schimb, „în Europa nu este nimic neobișnuit ca oamenii să stea până la 30 de ani cu familia“, mai spune economistul, pentru Capital.

Preferă să fie șomeri decât să facă ce nu le place

Și, ca o dovadă că presiunea asupra tinerilor români fără joburi nu este atât de mare precum pare este faptul că mulți dintre ei refuză să lucreze în domeniile care nu le plac, în ciuda garanției că își vor găsi mai ușor un job. Aceasta este una dintre concluziile proiectului „Califică-te pentru o șansă reală pe piața muncii“, derulat cu finanțare europeană de Fundația pentru Dezvoltarea Popoarelor (FDP) în ultimul an și jumătate. Când sunt puși să aleagă anumite cursuri de calificare, tinerii preferă specializări care le-ar permite să lucreze la birou, precum operator pe calculator, în detrimentul meseriilor precum sudor sau brutar-patiser, care sunt la mare căutare de către angajatori. „Pentru cursul de sudori ne-a fost greu să strângem participanți. Dar, la două săptămâni de la finalizare, jumătate dintre aceștia se angajaseră deja. Iar salariile în acest domeniu pot fi de 1.500-2.000 lei net după șase luni de experiență“, spune Bianca Buzetto, director Servicii Ocupare în cadrul fundației.

Cum îi ajută statul pe tineri să se angajeze

„Prin aplicarea măsurilor active derulate de ANOFM, în primele opt luni ale acestui an au fost ocupate 48.726 persoane cu vârsta mai mică de 25 de ani, iar în anul 2014 şi-au găsit loc de muncă 77.053 persoane sub 25 ani“, au declarat oficialii agenției, pentru Capital.

În cadrul programului „Garanţia pentru Tineret“, care are ca obiectiv reducerea şomajului în rândul tinerilor de 16-24 de ani, statul îi ajută să se angajeze, să-și continue educaţia, să intre în ucenicie ori să efectueze un stagiu. După încheierea parteneriatelor dintre agențiile județene și unitățile de învățământ, 92.653 de elevi din anii terminali (45.183 în 2014 şi 47.470 în ianuarie – august 2015) au participat la acțiuni de formare profesională.

Mai mult, ANOFM vrea să aibă o bază de date care să-i cuprindă și pe tinerii care nu sunt nici în educaţie, nici încadraţi în muncă şi nici participanţi la programe de formare, în cadrul unui proiect finanțat din fonduri europene, pentru a-i ajuta și pe aceștia să-și găsească un job.

Soluția: orientarea spre meserii

Țara europeană cu cel mai redus nivel de șomaj în rândul tinerilor este Germania. Dacă ar fi să-i urmăm exemplul, ar trebui să renaștem tradiția meseriilor. Cert este că soluția trebuie să vină din învățământ, deși nu s-au făcut progrese în ultimii ani, orice altă soluție nefiind sustenabilă, consideră Aurelian Dochia. Acesta subliniază că una dintre marile probleme ale sistemului autohton de educație este că nu pregătește specialiști care să corespundă nevoilor de pe piața muncii.

Legat de frica multor persoane că nu se pot angaja fără experiență, Denisa Fleșner, consilier la FDP afirmă: „Tinerii sunt căutați în toate calificările. Angajatorii preferă tineri, deoarece sunt mai adaptabili, mai disponibili și pot fi modelați la cultura companiei. Tinerii au nevoie de susținere pe termen lung, de medii concrete unde să fie puși în valoare“. În plus, spune ea, tinerii trebuie încurajați să-și descopere ce-și doresc și de către consilierii din unitățile de învățământ și din ONG-uri. Ei sunt descurajați și de lefurile oferite de angajatori, așteptările fiind cu cel puțin 25% mai mari decât salariile reale, mai susțin reprezentanții ONG-ului.

Reprezentanții ANOFM susțin că cele mai multe locuri de muncă vacante adresate tinerilor sunt cele pentru care nu este necesară experiența, printre care se numără: muncitor necalificat pentru asamblarea și montarea pieselor (circa 18.000 joburi disponibile în primele opt luni ale anului), muncitor necalificat la demolarea clădirilor (12.834 posturi), muncitor în industria confecțiilor (11.871), lucrător comercial (11.521), vânzător (11.189), manipulant mărfuri (9.785), șofer autocamion (9.245), confecționer articole textile (8.191).

Suntem aproape la media UE

Rata șomajului în rândul tinerilor din România se situează la un nivel comparabil cu alte state din Uniunea Europeană. Țara noastră figurează, la finele lunii aprilie 2015, cu o rată a șomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani de 23,3%, sub țări precum Portugalia (31,6%), Cipru (31,9%), Italia (41,7%) sau Croația (43,1%). Cele mai mari rate ale șomajului populației tinere din UE sunt raportate de Grecia (52,5%) și Spania (49,4%). Pe de altă parte, sunt state cu un șomaj al tinerilor de sub 10%, precum Germania (7,2%) și Malta (8,9%). Media la nivelul statelor membre este de 20,7%.

Exemple de succes

Văzând că sistemul de stat nu educă profesioniștii de care au nevoie, companii din mediul privat au luat inițiativa. Și avem deja câteva exemple de școli susținute de mediul privat care educă viitori angajați calificați pentru joburile pe care le vor ocupa.

Școala profesională germană Kronstadt din Brașov a fost în­fiin­ţată cu susţinerea a 12 companii internaționale prezente în zona Bra­şo­vului. Timp de trei ani, elevii învață în strânsă colaborare cu firmele meserii tehnice căutate pe piaţa muncii.

Școala profesională Astra din Arad și-a deschis porțile în această toamnă pentru a pregăti muncitorii cu calificare medie care să lucreze în halele uzinei Astra Vagoane Arad, dar și la alte societăți comerciale din județul Arad.
o’SCAR – Şcoala Comercială Aus­triacă din România, din Bucu­rești este o instituție de învățământ, deschisă în această toamnă, unde ti­nerii pot învăța, timp de trei ani, me­seria foarte căutată de comerciant-vânzător în domeniile alimentar și non-alimentar. În predare sunt implicați profesioniști din departamentele com­paniilor implicate în program: BILLA, C&A, Deichmann, dm drogerie markt, Hervis, HUMANIC și kika, urmând ca absolvenții să-și găsească mai ușor un loc de muncă inclusiv la aceste companii.