Românii vor avea în portofele euro în loc de lei cel mai devreme peste nouă ani, dar asta numai dacă vom avea o creştere economică importantă în fiecare an. Dacă România şi-ar păstra ritmul de creştere economică din perioada 2000-2015, atunci ar ajunge din urmă media zonei euro abia peste 27 de ani! Dacă ne propunem să atingem măcar 75% din media zonei euro avem nevoie de 13 ani, potrivit datelor Băncii Naţionale.

O eventuală reducere a timpului de aşteptare e posibilă cu o singură condiţie: să avem creştere economică mare şi constantă.

EXCLUSIV! Vasilescu, BNR: „Nu mai avem ţintă de adoptare a EURO de un an. Noutatea e asumarea politică”

Daniel Dăianu, membru CA al BNR afirmă: ”Dacă am avea o creştere economică în termeni reali de 5%,  am avea nevoie de 9 ani. Dacă intervin şi alte considerente politice şi geopolitice, sigur se poate imagina şi un alt timp de parcurgere a acestei perioade”.

Citeşte şi Grindeanu: „Trecerea la euro, numai după ce veniturile românilor vor fi aproape de cele din alte state UE”

Valentin Lazea, economist-şef al BNR, spune că mulţi decidenţi ai României pot considera confortabil statutul de economie periferică a Europei pe care îl avem în prezent. Riscurile sunt, însă, foarte mari. „Ce ne este nouă rău acuma când, vorba aia, Uniunea Europeană ne dă bani? Păi nu ar fi bine, zic eu, pentru că am deveni ca un electron liber care se deplasează pe orbite din ce în ce mai excentrice. În timp ce nucleul Europei se coagulează, noi am deveni un electron liber tot mai expus unei eventuale expulzări”, spune el.

Cea mai importantă piedică în calea trecerii la moneda euro este prăpastia dintre dezvoltarea diferitelor regiuni ale ţării. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR spune : ”În zona Bucureşti Ilfov, nivelul de trai, PIB ul pe locuitor, venitul pe locuitor a devenit superior mediei Uniunii Europene. Este chiar peste media zonei Berlin. În schimb, regiuni ample din Sudul şi Estul ţării sunt printre cele mai sărace din Europa”.

 

Pentru a putea adopta moneda euro, România trebuie să aibă o preţuri stabile, un deficit bugetar mai mic de 3% din PIB, un curs stabil şi o rată bună a dobânzilor pe termen lung. Comisia Europeană a avertizat că în urma majorărilor salariale decise de Guvern, deficitul bugetar va depăşi 3 procente din Produsul Intern Brut.

Toate aceste criterii sunt cuprinse în ceea ce se numește tratatul de la Maastricht. În pofida faptului că respectăm criteriile acestea, România nu este pregătită pentru trecerea la moneda unică, principala problemă fiind productivitatea economică foarte scăzută. Adoptarea monedei unice în absența competititivității economice este riscantă, Grecia fiind exemplul clasic privind riscurile adoptării euro pentru o economie necompetitivă. Tocmai de aceea, țări cu economii mai performante decât cea a României, precum Polonia, au amânat semnificativ momentul adoptării monedei unice.

Isărescu: România îndeplinește din 2015 criteriile de la Maastricht

Economia românească îndeplinește cumulativ criteriile de la Maastricht, necesare pentru adoptarea euro, fără întrerupere începând din iulie 2015, a declarat, vineri, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, la sesiunea științifică „România în Uniunea Europeană”, desfășurată la Academia Română.

„În ceea ce privește stadiul și perspectivele convergenței economiei românești, merită amintit că acesta îndeplinește cumulativ criteriile de la Maastricht fără întrerupere începând din iulie 2015. Cam atunci când ne propusesem să intrăm în zona euro. Este o performanță notabilă, obținută prin eforturi susținute pe parcursul multor ani. Este foarte important, însă, ca politicile economice promovate în continuare de autoritățile române să asigure satisfacerea pe mai departe a acestor criterii. Faptul că acum stăm bine, cum se spune, din perspectiva acestor criterii nominale nu garantează mai deloc că vom sta la fel de bine și peste un an sau doi dacă nu aplicăm în mod consecvent politicile adecvate”, a spus Mugur Isărescu.

Acesta a afirmat că este nevoie de sustenabilitate, precizând că nu contează doar cât de repede crește o economie, ci și cum crește.

 

„Forțarea și trenarea convergenței sunt deopotrivă nocive, iar a crede că se poate realiza convergența prin arderea etapelor este o iluzie ce se poate dovedi periculoasă”, a menționat Isărescu.

Guvernatorul a făcut referire la faptul că potențialul economiei românești este afectat de trenarea redresării investițiilor publice și a derulării reformelor structurale. În opinia acestuia, ar trebui să se acționeze cu prioritate pentru remedierea problemelor care împiedică progrese rapide în aceste domenii.

„Din lunga listă a acestor reforme, aș face o mențiune specială pentru cele care vizează piața muncii, ale cărei deficiențe structurale — și anume capacitatea scăzută de a reține vârfurile, neconcordanța între pregătirea forței de muncă și cerințele angajatorilor, mobilitatea internă încă scăzută — reprezintă constrângeri din ce în ce mai pronunțate la adresa potențialului de dezvoltare”, a explicat Isărescu.

Șeful BNR a făcut referire la o evaluare a Fondului Monetar Internațional cu privire la ritmul de creștere a Produsului Intern Brut potențial care poate fi majorat la 4,5% dacă se maximizează absorbția fondurilor europene.

Potrivit guvernatorului, adoptarea monedei unice fără a fi atins în prealabil un nivel ridicat de convergență a venitului pe cap de locuitor este contraproductiv pentru că un decalaj prea mare din punct de vedere al convergenței reale prezintă multe riscuri, inclusiv riscul complicării gestionării ciclurilor economice în absența unei politici monetare independente.

„După un deceniu de la aderarea României la Uniunea Europeană nu cred că poate fi contestat că bilanțul nostru este unul pozitiv, chiar dacă parcursul economiei românești și al societății românești nu a fost atât de lin pe cât ne-am fi dorit în urmă cu 10 ani. La fel ca în cazul altor state membre, Uniunea Europeană s-a dovedit a fi un grup al convergenței, acționând ca un catalizator pentru determinanți importanți ai creșterii economice, de la majorarea investițiilor străine directe la accesarea fondurilor europene, cu condiția sau în condiția recunoașterii și respectării regulilor jocului”, a afirmat Isărescu.

Referitor la problematica intrării în zona euro, Isărescu susține că ideea nu este de abandonare a acestui proiect și a acestui obiectiv, ci de tratare a sa într-o manieră mai prudentă, mai cuprinzătoare și responsabilă.

Conform sursei citate, subiectul este de interes nu doar pentru că au trecut 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, ci și pentru că aceasta traversează o perioadă de frământări și transformări majore.

Isărescu susține că este esențial să conștientizăm cât de importantă este pentru noi, ca români și europeni, consolidarea Uniunii.