Rezultatul bugetar este în contradicţie cu obiectivul guvernului pentru 2014. “Bugetul anului 2014 este un buget bazat pe investiţii”, anunţa guvernul Ponta în urmă cu un an. Datele publicate, acum, de Finanţe dovedesc că acest oiectiv a fost ratat. Blocarea proiectelor de drumuri şi autostrăzi şi, implicit, absorbţia foarte slabă a fondurilor europene, în special pentru transporturi, se oglindesc în execuţia bugetului.
În ultimele două luni, suma cheltuită pentru investiţii a crescut, totuşi, spectaculos: de la 20,3 miliarde lei, la sfârşitul lunii octombrie, la 32,4 miliarde lei la sfârşitul lunii decembrie. Una dintre explicaţii ar putea că multe plăţi se aglomerează la final de an, aşa cum arată şi execuţiile bugetare din anii trecuţi.
Despre tăierea investiţiilor prin rectificări bugetare, Capital a scris aici:
Nerealizarea planului de investiţii cu circa 2 miliarde de euro este şi motivul pentru care guvernul a obţinut anul trecut un deficit bugetar de 1,85% din PIB, sub ţinta propusă de 2,2% din PIB.
În acelaşi timp, sugrumarea investiţiilor a permis realocarea unor bani către cheltuieli curente, cum sunt cele de personal, cu bunuri şi servicii sau pentru autorităţile locale, primării şi consilii judeţene.
În execuţia bugetară anuală se arată că au crescut cheltuielile de personal cu 8,7% faţă de 2013 datorită majorării salariului minim şi plăţilor restante ca efect al hotărârilor judecătoreşti. Cheltuielile cu bunuri şi servicii, însemnând, în principal achiziţii ale administraţiei, în mare parte pentru funcţionarea aparatului birocratic, au crescut, de asemenea, cu 2,7%. Subvenţiile de la bugetul de stat către alte bugete (pensii, locale) au fost cu 18,2% mai mari decât în 2013.
În timp ce cheltuielile productive, care pot genera creştere economică şi, implicit, încasări mai mari la buget se reduc, cele pentru funcţionarea statului cresc şi antrenează efectul bulgărelui de zăpadă, urmând să se rostogolească în anii următori.
Pentru 2015, guvernul a programat cheltuieli de investiţii şi mai mari decât cele planificate în 2014 şi neîndeplinite, după cum demonstrează execuţia bugetară. În acest an, suma pe hărtie este de 44 miliarde lei. Însă, dacă va fi continuată aceeaşi strategie de cheltuieli, este foarte posibil ca parte din aceşti bani să fie realocată către cheltuieli curente. Într-un raport publicat ieri, EFOR arată că anul 2015 “va fi un an sărac, cu numai 37km de autostradă terminați. Acest “gol de lucrări” din 2014-15, datorat în special perioadei de confuzie și blocaj al deciziei de după 2012, este unul cu totul nefericit, deoarece pică exact peste ultimii doi ani ai perioadei de cheltuire a fondurilor din primul ciclu bugetar european al României, când statele membre de obicei intensifică ritmul absorbției” În acelaşi document, se arată că în 2012-2013 licitaţiile au fost întârziate nepermis cu luni de zile, iar “schimbarea de strategie impusă de Dan Șova și Victor Ponta, numită grandios Planul România 2018,adică prioritizarea autostrăzii pe Valea Prahovei(Comarnic-Brașov) în dauna închiderii coridorului european prin Sibiu-Pitești" a blocat toate proiectele şi a creat confuzie atât printre managerii CNADNR, cât şi în autoritatea de management a fondurilor UE de transport. Consecinţa a fost blocajul în absorbţia banilor europeni şi a investiţiilor.
Despre lipsa investiţiilor, Capital a scris aici
Cheltuielile totale au ajuns în 2014 la 226,3 miliarde lei, iar veniturile la 213,8 miliarde lei. Ca pondere în PIB veniturile au scăzut cu 0,4%, iar cheltuielile cu 0,2%.
