Plăţile făcute cu cardul personal, justificate de dorinţa specifică antreprenorilor români de a controla direct şi personal afacerea, nu oferă o explicaţie economică în susţinerea afacerilor întreprinzătorilor atâta timp cât mai multe bănci din România au în portofoliu un produs dedicat firmelor şi construit special pentru nevoile lor: cardurile Visa Business. De fapt, acestea permit un control mai amănunţit şi în timp real al tranzacţiilor fără a mai fi nevoie de înregistrarea lor într-o evidenţă contabilă separată. Tranzacţiile pe  cardurile de firmă sunt înregistrate direct în contul firmei şi în extrasul de cont prin internet banking dar şi în formatul clasic, tipărit pe hârtie de bancă, fapt care permite administrarea mult mai facilă a cheltuielilor.

Comision zero la utilităţi şi comercianţi şi un plus de încredere pentru parteneri

Majoritatea băncilor care au în portofoliu cardurile de firmă au înţelegeri cu principalii furnizori de utilităţi din România. De la telefonie şi internet, până la electricitate şi gaze, plata utilităţilor este necomisionată. De acelaşi tratament beneficiază şi plăţile directe către comercianţi şi ceilalţi furnizori. Plăţile directe către furnizorii firmei simplifică funcţionarea zilnică a afacerii şi, în plus, conferă un plus de credibilitate. Din ce în ce mai mulţi furnizori acceptă plăţi plata cu cardul având în vedere că primesc pe loc dovada tranzacţiei, un avantaj important în condiţiile în care incidentele de plată prin canale clasice (bilete la ordin, cecuri şi cambii) sunt din ce în ce mai prezente în economia României. Anual, sumele refuzate la plată pentru astfel de instrumente ating zeci de milioane de euro, potrivit datelor Băncii Naţionale a României. Acest lucru se întâmplă în principal din cauza companiilor care intră în insolvenţă sau în incapacitate de plată, iar procedura de recuperare a banilor este adesea extrem de anevoioasă în astfel de cazuri.

Situaţia în ceea ce priveşte biletele la ordin este destul de gravă, în condiţiile în care incidentele la plată cumulează, doar în perioada ianuarie-aprilie a acestui an, aproape 2,5 miliarde de lei, cu o medie lunară pe 2013 de peste 750 de milioane de lei. În acelaşi timp, în primele patru luni ale anului 2014 au fost refuzate la plată peste 2.000 de cecuri cu valoarea totală de peste 35 de milioane de lei, dar trebuie să ţinem cont şi de faptul că cecurile sunt mai puţin utilizate de către companii decât biletele la ordin.

Prin comparaţie, cardurile business sunt, statistic, cele mai sigure instrumente electronice de plată pentru companii având în vedere că un furnizor poate decide pe loc să nu mai furnizeze bunurile sau serviciile dorite de o persoană al cărei card a fost refuzat la plată la POS.

Subconturi pentru angajaţi

Un alt avantaj al cardurilor de firmă, faţă de cele personale, este că permit definirea unor aşa numite subconturi de card care pot fi accesate de angajaţi ai firmei. În acest fel, nu mai este necesară prezenţa patronului sau a managerului pentru situaţiile de zi cu zi din viaţa afacerii. Evident, managerul are controlul total asupra acestor subconturi având posibilitatea de a fixa limite de utilizare a cardului fiecărui angajat. De exemplu, managerul ori antreprenorul care deţine firma poate solicita băncii să fixeze un plafon pentru alimentarea cu combustibil a automobilelor societăţii. În acest fel, angajaţii cu acces la contul de card nu pot utiliza o sumă mai mare decât cea stabilită de manager. Sunt evitate astfel potenţiale fraude comise de angajaţi. Per total, frauda reprezintă mai puţin de 4 lei la 100.000 de lei cheltuiţi pe toate cardurile Visa emise în România.

În aceste condiţii, managerii de IMM-uri par că nu mai au timp suficient să ţină pasul cu cele mai noi tehnologii de plată, aflate chiar la îndemâna lor, deşi este evident că utilizarea cardurilor personale sau a altor instrumente de plată pentru cheltuielile zilnice ale unei firme îngreunează contabilitatea, chiar dacă prin utilizarea lor ar înseamna să-şi facă viaţa mai uşoară. Paradoxal, IMM-urile investesc timp şi sume semnificative ca să aibă acces la cele mai noi tehnologii pentru a-şi creşte productivitatea într-un mediu de afaceri tot mai dificil.

 Proiect sustinut de Visa Europe.