SE INTAMPLA ACUM!

Criză

Companiile românești sunt cu gândul la expansiune și cu ochii pe bursă

Autor: Alexandru Urzică Robert StanCiprian Mailat Ilinca Pop | marţi, 09 februarie 2016 | 0 Comentarii

Firmele din România au primit lecţii dure despre criză în ultimii ani. Și nici nu şi-au revenit în totalitate că deja apar alte îngrijorări cu privire la o nouă prăbuşire economică globală. Mare parte din companiile din piaţa auto, imobiliare, turism şi retail stau în aşteptare şi îşi conversă capitalul până când lucrurile se vor clarifica.

Economia globală va fi afectată de multe provocări însă efectele pot fi diferite de la ţară la ţară. Pentru criza din 2008 este cert că nu am fost pregătiţi. Inclusiv guvernatorul BNR Mugur Isărescu, anunţa, cu câteva luni înainte ca potopul să înceapă şi la noi, că de fapt vom fi beneficiarii crizei din Vest. Nu a fost nici pe departe aşa.

Astăzi, după mii de falimente în economie, concedieri, maxim istoric la cursul valutar euro/leu, nivel ridicat de credite neperformante, deficit bugetar uriaş, economia românească s-a stabilizat. Cel puţin când vine vorba de indicatori. În cazul declanşării unei noi crize, efectele vor fi indirecte faţă de ţara noastră, spune Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

„În cazul României, impactul evoluţiilor din China este unul limitat pe canalul direct, exporturile României în China fiind de doar circa 1% în totalul exporturilor româneşti. Ar putea fi o serie de efecte negative indirecte, spre exemplu prin intermediul Germaniei, aproape 20% din exporturile României mergând în Germania, iar această ţară este un mare exportator în China. În contextul vulnerabilităţilor din alte ţări emergente, Europa Centrală şi de Est ar putea chiar beneficia de eventuale repoziţionări ale investitorilor, iar contextul regional pare că ne avantajează - Polonia şi Ungaria par a mai pierde din capitalul de încredere, însă politicile economice interne ale României (derapajul bugetar va trebui gestionat cu mare atenţie) vor conta şi ele foarte mult în modul în care va evolua atitudinea investitorilor“, a declarat pentru Capital Ionuţ Dumitru.

Investitorii imobiliari, cu ochii la bursă

Volatilitatea curentă de pe pieţele globale de capital, dar şi evoluţia preţului petrolului, sunt subiecte aprinse de discuţie în rândul constructorilor români şi al investitorilor imobiliari. Greu de previzionat, o nouă criză economică ar putea spulbera cele două sectoare încă zdruncinate de cataclismul financiar precedent.

„Dacă undele de şoc din China se vor extinde, pe principiul dominoului, probabil vor afecta, în primul rând, comportamentul investitorilor privaţi cu proiecte de construcţii în România şi, de asemenea, investiţiile publice“, spune Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii. Principala zonă de impact ar putea fi pe produsele din metal, China fiind unul dintre furnizorii majori de materiale de construcţii din această categorie. În plus, criza petrolului are o influenţă directă asupra preţului de producţie a materialelor de construcţii, în general.

„Deocamdată sunt preocupări şi îngrijorări majore faţă de factorii de influenţă externi, dar este o ceaţă în ceea ce înseamnă previzionarea unor evoluţii viitoare“, menţionează Plosceanu.

Impactul unor probleme la nivelul burselor se va simţi rapid şi asupra pieţei imobiliare, cele două sectoare fiind strâns legate. Consultanţii imobiliari din România spun că, deocamdată, investitorii cu care lucrează vorbesc despre volatilitatea pieţelor de capital, dar nu se observă nicio schimbare dramatică de strategie în rândul acestora. Silviana Badea, director asociat al JLL România, consideră că investitorii care se uitau la China ca la o mare oportunitate de investiţii, şi-ar putea îndrepta atenţia spre regiunea noastră. „România se află într-un moment de oportunitate pe piaţa investiţiilor imobiliare şi poate, într-un final, ar putea beneficia, în context regional, de o parte din banii destinaţi pieţei chineze pe considerentul că investitorii sunt mai aproape de casă, de pieţe unde lucrurile sunt mai controlabile şi unde nu trebuie asumat un risc atât de mare“, comentează Badea.

Piaţa imobiliară din România are posiblitatea de a converti în tranzacţii atitutinea pozitivă adoptată de investitori anul trecut. Totuşi, Robert Miklo, directorul asociat al Colliers International, este de părere că transformarea în realitate a acestei oportunităţi depinde de factori incontrolabili precum bursele globale.

Industria auto nu crede într-o nouă criză, dar stă cu urechile ciulite

Managerii din industria auto românească nu iau încă serios în calcul o nouă criză. Asta în ciuda faptului că acceptă ideea că există semnale în special în afara graniţelor ţării. Ei mizează, de asemenea, pe învăţămintele trase din problemele anilor 2008 - 2010 şi par pregătiţi să întâmpine orice potenţial pericol cu calm şi cu detaşarea oamenilor care au trecut deja prin multe.

„Economia mondială cunoaşte o evoluţie contrastantă, cu câteva ţări importante care sunt în creştere (SUA, India) şi altele care sunt în dificultate sau chiar în recesiune  (Brazilia, China). În plus, anul 2016 aduce probleme noi macro-economice şi sociale, cu efecte pozitive sau negative, după caz: preţul foarte scăzut al petrolului, criza migranţilor, revenirea Iranului în economia mondială, rata mare a şomajului în anumite ţări din Europa de Sud, rata dobânzii scăzută, efectele încălzirii climatice. Bineînţeles, pornind de la aceste subiecte, România este vizată, în toate domeniile de activitate, atât pe piaţa locală, cât şi pentru activităţile de export. Cu toate acestea, indicatorii macroeconomici ai ţării pentru 2016 sunt încurajatori, cu o creştere prevazută de peste 4%. După «Lehman Shock» din 2008 companiile care au rezistat s-au adaptat reducându-şi cheltuielile fixe şi gradul de îndatorare, iar astăzi sunt mai solide şi agile pentru a răspunde mai bine aşteptărilor clienţilor. Acest lucru e valabil, în mod deosebit pentru constructorii de automobile şi furnizorii lor“, a declarat pentru Capital, directorul general al Grupului Renault în România, Nicolas Maure.

De asemenea, Michael Schmidt, omul de afaceri care deţine MHS Holding, unul dintre cei mai puternici importatori de autovehicule de pe piaţa românească, este de părere că „nu va exista o nouă criză în viitorul apropiat. Cel puţin, nu în România. Doar dacă se întâmplă ceva dramatic. Dar macazul este, deocamdată, pe direcţia cea bună. Atât din punct de vedere economic cât şi politic. Acest guvern nu are de ce să nu sprijine economia şi să pună bazele unei creşteri viitoare. Nu văd la noi influenţe ale pieţelor din China sau ale ieftinirii bruşte a petrolului. Pe noi ne va afecta doar dacă se prăbuşeşte Europa de Vest. E drept că domeniul auto este foarte sensibil, dar nu văd un pericol. Mai degrabă scandaluri gen Volkswagen ne pot afecta pentru că, din ce ştiu eu, nu există o singură maşină produsă în Germania care să nu aibă măcar o piesă făcută în România. Dar asta nu va duce la o nouă criză“.

Constantin Stroe, preşedintele Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM) ne-a explicat că, în opinia sa „crizele  economice internaţionale  au un caracter ciclic, cum s-a demonstrat deja. Deci, de crize nu vom scăpa. În fiecare perioadă apar conjuncturi economice care au potenţial de declanşare a unei noi crize. Ultimele probleme globale nu au consacrat însă entităţi sau economişti capabili să deceleze din faşă o criză iminentă. Totuşi, dacă o nouă criză va afecta Europa, atunci şi România va fi afectată mai mult sau mai puţin, dar în mod diferenţiat pe sectoare economice. Criza care se încheie acum a lovit puternic industria auto europeană, care-şi revine cu greu. În acest context industria auto din România a funcţionat bine, cu o dinamică  generală de creştere pe perioada crizei, graţie gamei de produse low-cost a Dacia, cât şi menţinerii la un nivel ridicat de funcţionare a industriei germane care absoarbe o bună parte dintre componentele auto fabricate la noi. Aceşti factori de stabilitate se conservă  în continuare“.

Există însă şi opinii diferite, iar una dintre acestea îi aparţine lui Nicolae Sorescu, directorul Rădăcini Motors, dealer al unor mărci precum Citroen, Mazda, Opel, Honda, Peugeot, Suzuki sau Volkswagen. „Nu criza a fost adevărata problemă în domeniul  comerţului cu maşini noi din România, ci importaul de maşini second-hand făcut după bunul plac al fiecăruia. La ora actuală la o maşină nouă sunt importate patru second-hand, multe nefiscalizate. În ultima vreme văd din ce în ce mai mult o luptă împotriva evaziunii şi sper să se ajungă şi la industria auto. Oricum, nici Europa şi nici România nu îşi pot permite o nouă criză. Eu sper să meargă lucrurile în direcţia bună la noi şi să rămânem stabili.“

Învăţăturile oamenilor de afaceri dupĂ criza din 2008

 E nevoie de o doză de „zgârcenie“ când vine vorba de plasarea ca­pi­talurilor.
 Crizele economice internaţionale au un caracter ciclic.
 Încrederea joacă un rol important în business.
 Indicatorii macroeconomici ai ţării trebuie întăriţi.
 Investitorii reacţionează mai mult după instinct şi mai puţin după ra­ţionamente economice.
 Se impune clarificarea rapidă a im­pre­dictibilităţii cadrului fiscal.

 

1% din totalul exporturilor Româneşti sunt în China

20% din exporturile româneşti merg în Germania

 

Dacă undele de şoc din China se vor ex­tinde, pe principiul dominoului, probabil vor afecta, în primul rând, comportamentul investitorilor privaţi cu proiecte de construcţii în România şi, de asemenea, investiţiile publice.
Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii

 

 

După «Lehman Shock», din 2008, companiile care au rezistat s-au adaptat reducându-şi cheltuielile fixe şi gradul de îndatorare, iar azi sunt mai solide şi agile pentru a răspunde aşteptărilor clienţilor. Acest lucru e valabil, în mod deosebit pentru constructorii de automobile şi furnizorii lor. Nicolas Maure, director general al Grupului Renault în România

 

 

În cazul României, impactul evoluţiilor din China este unul limitat pe canalul direct, exporturile României în China fiind de doar circa 1% în totalul exporturilor româneşti. Ar putea fi o serie de efecte negative indirecte.
Ionuţ Dumitru, preşedinte Consiliul Fiscal

 

 

 

Perioadele de recesiune sunt momente în care totul se regândeşte, se reaşează pe un făgaş nou, ca un tsunami care şterge totul şi trebuie să înveţi să reconstruieşti. Încă mai avem de reconstruit după criza trecută, iar despre economie, abia de un an putem spune că şi-a revenit cu adevărat.
Răzvan Pascu, consultant în comunicare la Travel Communication România şi Patronatul Tinerilor Întreprinzatori din România

 

 

Atât producătorii cât şi firmele de servicii petroliere sunt deja afectate. Și-au redus o serie de costuri şi vor continua pe acest trend. Autorităţile trebuie să fie serioase şi să facă ceea ce au promis de mult timp.
Răzvan Nicolescu, consultant Deloitte România

 

 

Turismul «reacţionează rapid» la cel mai mic semn de neîncredere

«Se aude despre o nouă criză», spun la unison antreprenorii din turism. Și, fără îndoială, continuă ei, turismul este o industrie care reacţionează rapid la cel mai mic semn de întrebare. Sau, mai pe înţelesul tuturor, dezechilibrele financiare la nivel mondial vor afecta, cu siguranţă, şi acest mediu de afaceri.  „În actualul context trebuie să fim măcar circumspecţi.“, avertizează Aurelian Marin, ANAT. Pe de altă parte, potrivit lui, partea pozitivă este că preţul scăzut al petrolului poate face vacanţele mai accesibile, prin componenta lor de transport în mod direct, dar şi prin ieftinerea altor servicii în mod indirect. Oricum ar fi, punctând „pericolele“ care pot îngreuna turismul românesc, este clar că acestea nu se referă  exclusiv la ceea ce se petrece astăzi în China. În mod clar, „industria este influenţată şi de alegerile locale şi parlamentare, conflictele din Siria, cu conexiuni în Turcia, problemele din Egipt, plus virusurile care se dezvoltă peste noapte în zone turistice, atentatele teroriste care apar în locuri ştiute ca fiind sigure până la producerea lor“, spune Dan Goicea, director general adjunct Cocktail Holidays. Sumarizând, Răzvan Pascu, consultant în comunicare la Travel Communication România şi Patronatul Tinerilor Întreprinzatori din România, subliniază că, astăzi, crizele sunt dificil spre imposibil de anticipat. Și, chiar dacă se simte presiunea economica a unei crize şi toţi ochii sunt aţintiţi pe China, totul depinde de cum vor gestiona statele şi marii actori economici această presiune.

”Este posibil orice. Dinamica schimbărilor face ca viitorul fie mai puţin previzibil decât a fost. Nu cred ne ajută cu nimic începem ne îngrijorăm. Evident este bine ca orice schimbare ne prindă pregătiţi. Personal, îmi e destul de greu cred vom avea parte de o criză la nivelul celei din 2009 şi cred cu tărie suntem pregătiţi pentru o eventuală perioadă mai slabă”, spune şi Cosmin Marinof, Director Naţional de vânzări TUI TravelCenter/Eurolines. Potrivit acestuia, oportunităţile de care avem parte sunt legate de faptul există o tendinţă de creştere a rezervărilor pentru România, motivele fiind legate de acordarea voucherelor de vacanţă şi de faptul litoralul românesc se dezvoltă an de an.

În altă ordine de idei, privind retrospectiv, criza trecută a avut, fără doar şi poate, părţile ei bune pentru industria românească de turism: în primul rând, cei care au reuşit să treacă de criză au ieşit câştigători şi, în cele mai multe cazuri, mai puternici decât înainte. „Un mediu echilibrat face ca oamenii de afaceri să redevină rapid optimişti. De altfel, fără optimismul şi nebunia oamenilor de afaceri ar fi greu de imaginat progresul în ritmul actual“, mai spune Aurelian Marin. Cu alte cuvinte, continuă Cosmin Marinof, suntem mai pregătiţi, mai chibzuiţi şi, ceea ce ne va ajuta în caz de criză, avem creşteri care au o bază mai solidă. ”Cred cu tărie , în ultimii ani, românii au construit businessuri mai solide, bazate pe profesionalism, servicii mai bune, toate acestea fiind atuuri pe care în trecut nu le aveam. Nu spun suntem perfecţi, dar tendinţa noastră e de creştere şi cred în România mediul de afaceri e propice pentru dezvoltarea unor businessuri”, conchide acesta.

Energia, afectată deja de cotaţia ţiţeiului

Companiile din sectorul petrolier resimt deja turbulenţele unei noi crize. Evoluţia cotaţiei internaţionale i-a determinat şi pe marii coloşi din această industrie să-şi regândească proiectele, să renunţe la mare parte din investiţiile de sute de miliarde şi să disponibilizeze mii de angajaţi. Nici companiile din România nu vor putea evita astfel de măsuri. OMV Petrom a redus deja de anul trecut bugetul de investiţii cu 35%, iar acum ar putea anunţa noi tăieri. Nu sunt excluse nici concedierile.  În ceea ce priveşte consumatorii, Răzvan Nicolescu, consultant Deloitte, consider că „aceştia au de câştigat prin reduceri de preţ“. Cert este că preţurile carburanţilor se află de câteva luni în scădere continuă. „Nu îmi dau încă seama dacă aceste reduceri se văd până la preţul produselor finale aflate pe rafturi“, spune Nicolescu.

„Crizele economice au determinat în trecut, reducerea investiţiilor în explorare, pentru descoperirea de noi resurse, datorită mărimii acestor investiţii din zona oil&gas, dar şi a riscului mare care le însoţeşte şi a timpului ridicat de recuperare a investiţiei“, susţine Dumitru Chisăliţă, expert în gaze. Potrivit lui, companiile din zona de gaze naturale nu sunt pregătite să faca faţă unei crize economice în opoziţie faţă de cele din zona de petrol.  Totuşi el consideră că crizele economice pot să fie exploatate pozitiv, printr-o abordare vizionară. „Scăderea preţurilor materialelor, a serviciilor, disponibilitatea forţei de muncă cu costuri mai mici pe piaţă, cointeresarea autorităţilor în reducerea şomajului etc., permit construcţia ieftină de infrastructuri pentru momentele post criză“, spune Chisăliţă. La rândul său, Răzvan Nicolescu crede că autorităţiile trebuie să fie serioase şi să facă ceea ce au promis de mult timp, adică „să revizuiască rapid legea petrolului. În plus, se impune clarificarea rapidă a impredictibilităţii cadrului fiscal care nu înţeleg de ce întârzie atât de mult, iar acea taxă pe stâlp nocivă pentru investiţii trebuie scoasă“.
 

Retailerii nu cred într-o nouă criză

Evenimentele considerate ca fiind „negative“, care s-au petrecut în lume şi care ar putea să dea peste cap economia mondială în ceea ce s-ar putea numi „o nouă criză financiară“, nu îngrijorează retailerii din România. Reprezentanţii marilor companii care dezvoltă afaceri pe acest segment nu se tem de „o posibilă criză“ şi, spun ei, „acest lucru nu se va întâmpla“. Cel puţin nu într-un viitor apropiat. Și nici nu s-ar putea altfel. Anii de recesiune au educat pe de o parte consumatorii, care au devenit mai selectivi, mai atenţi la preţ şi la ceea ce cumpără, iar pe de altă parte, au educat retailerii. Aceştia din urmă şi-au schimbat radical strategia de business, începând cu marile lanţuri internaţionale care au dezvolat parteneriate durabile cu producătorii români, lansând în piaţă mărci proprii, şi până la marii retaileri locali, care au investit sute de milioane de euro în extindere, devenind concurenţi redutabili pentru numele internaţionale.  

Astăzi, fie că vorbim despre retailul alimentar, fie că luăm în calcul segmentul de IT&C sau cel de modă şi bricolaj, un lucru este clar: lecţiile învăţate între 2008 şi 2014 au determinat o relaxare în comportamentul de consum şi o reanalizare a calităţii produselor. Toate acestea au culminat cu o dezvoltare agresivă. Carrefour, Mega Image, Kaufland, Auchan, Lidl sau Profi, de exemplu, au deschis magazine după magazine şi, spun reprezentanţii lor, 2016 se anunţă a fi la fel de activ. „Aşadar, nu luăm în calcul o criză care să îngheţe investiţiile. Nu credem că există pericole. Nu acum“, explică ei.  Oricum ar fi, Adrian Mitroi, profesor de investiţii şi finanţe comportamentale în cadrul ASE, spune că orice diversificare a portofoliului de abilităţi profesionale şi comericiale adaugă soliditate agentului economic. Mai mult, în opinia lui, pericolul de business vine din lipsa de abilitate comercială şi din lipsa de modificare de model de business.

Acest articol a apărut în ediţia numărul 6 al revistei Capital, 8-14 februarie 2016.

CITEȘTE ȘI Criza 2.0 Cât de reale ar putea fi îngrijorările

CITEŞTE ŞI 2008 vs 2016. Cât de vulnerabili suntem în faţa unei crize globale?

CITEŞTE ŞI Cine plăteşte oalele sparte din economie?

CITEŞTE ŞI Este iminentă o nouă criză ?

CITEŞTE ŞI Statele se împrumută, oamenii plătesc

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Capital - Google+
Transforma in PDF
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.